Nu vă supărați, unde-i Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 536 din 22-28 mai 2014
Nu vă supărați, unde i Europa? png

Zilele astea se încheie campania electorală pentru alegerile europene de pe 25 mai. Sloganuri nefericite (printre care şi pasiv-agresivul „Mîndri că sîntem români“, inutil-defensivul „Apărăm România Ta“, naiv-ridicolul „Ridicăm România“), scandaluri de furt minor (fotografii luate de pe Shutterstock, sloganuri luate din alte campanii, tricouri cu „Keep calm and vote for X“ folosite de vreo două partide) şi inadecvare majoră (campioana acestei campanii va rămîne, probabil, fotografia din albumul de pe Facebook al Elenei Udrea – „Traian Băsescu cu tinerii şi femeile din PMP“, în care Cristian Preda e îngenunchiat pe plajă şi-i pune coarne doamnei Udrea, ca un şcolar bucuros că se poate trage în poză cu vedeta şcolii), PNŢCD „renaşte“, USL „trăieşte“ – păsări Phoenix fără termen de expirare, ale politicii româneşti, premierul şi preşedintele sînt incapabili să iasă din nesfîrşitul lor schimb de replici agresive. Impresia generală e că nimeni nu şi-a dorit o tură nouă de alegeri pentru Parlamentul European, în afară, poate, de candidaţii de pe primele poziţii, care sînt motivaţi cel puţin financiar de perspectiva unui post la Bruxelles. În contextul valului de euroscepticism care a luat Europa pe sus în ultimii ani, încrederea în instituţiile europene a scăzut masiv, odată cu preocuparea pentru felul în care sîntem reprezentaţi în Parlamentul European. Deşi matematica e simplă: trei sferturi din legislaţia statelor membre se votează în PE – ceea ce înseamnă că trei sferturi din legile care ne afectează viaţa de zi cu zi şi care dau cadrul activităţilor noastre sociale, economice, culturale etc. se dezbat şi se decid în PE.

De-aici ar fi trebuit să înceapă campania electorală, de la livrarea unei informaţii simple către alegători: Europa, aşa cum apare ea concentrată în instituţiile europene, nu reprezintă o ameninţare la adresa cetăţenilor, de care cineva ar trebui să-i „apere“, ci un spaţiu pe care pur şi simplu trebuie să îl locuim împreună. Desigur, mecanismul cooperării europene scîrţîie, reglajele s-au făcut deseori în grabă şi destul de prost, birocraţia şi complicata structură instituţională adîncesc prăpastia dintre cetăţean şi organismele reprezentării lui la nivel european. Consecinţa e că un procent considerabil din populaţia României nici măcar nu ştie de alegerile de pe 25 mai. Principalele partide şi-au folosit evenimentele de lansare a candidaţilor pentru europene drept prilej de cîştigat capital prezidenţial, transformînd întreaga campanie într-o încălzire pentru prezidenţialele din toamnă. Pe Calea Rahova, peretele unui bloc a fost tapetat cu două afişe uriaşe, reprezentîndu-l pe Victor Ponta şi mîndria lui. Acelaşi afiş – ca şi cum ar fi tipărit prea multe şi n-aveau unde să le pună. Victor Ponta nu candidează la europarlamentare.

Cînd ai un partid care propune să trecem „la ora Europei“ (adică pe fusul orar al Germaniei, Italiei, Spaniei, Franţei, Poloniei, Cehiei, Ungariei, Belgiei şi Olandei), motivîndu-şi propunerea prin fraza „Schimbarea orei este un manifest simbolic prin care vrem să transmitem că împărtăşim toate valorile Europei de Vest şi urmărim sporirea eficienţei pe plan economic şi social“, nu-ţi rămîne altceva de făcut decît să te urci pe acoperişul Observatorului Astronomic şi să nu mai cobori de-acolo pînă nu trec alegerile. Pentru clarificare, Adrian Şonka, astronom la acelaşi Observator, explică: „Asta ar însemna practic să decupezi România de pe glob şi să o muţi mai la stînga. Dacă eşti bulgar şi ai o întîlnire la ora 14 la Giurgiu, trebuie să pleci de la Ruse la ora 15 ca să ajungi la timp. Dacă eşti la Giurgiu şi ai întîlnire la Ruse la ora 16, nu pleca la ora 15, căci acolo e deja 17.“ Cam aşa s-a vorbit despre Europa în campania pentru europarlamentare. Simbolic, vag, stîngaci, fără nici un fel de dezbatere autentică a temelor europene. Asta exclude, desigur, cîţiva candidaţi care, în pustiul general, au fost activi şi convinşi de importanţa propriei misiuni în PE.

Încercînd să stimuleze interesul pentru alegeri şi să trimită un semnal care să le indice candidaţilor că cineva stă, totuşi, cu ochii pe ei, Fundaţia pentru o Societate Deschisă a lansat programul „Watchdog volunteers – alegeri europene 2014“, a cărui prezentare a sunat aşa: „A început numărătoarea inversă pentru alegerile europarlamentare. Pentru că votul tău înseamnă reprezentarea intereselor tale timp de 5 ani în Parlamentul European, pentru că un cetăţean nu e doar un alegător din 5 în 5 ani, îţi propunem un exerciţiu de cetăţenie activă pe durata campaniei electorale.“ S-au înscris 79 de voluntari, dintre care au fost selectaţi 20. Fiecăruia i-au fost repartizaţi cîţiva candidaţi şi sarcina de a le urmări activitatea pe reţelele de socializare şi site-urile proprii şi de a sancţiona afirmaţiile xenofobe, „contribuind pe termen lung la îmbunătăţirea discursurilor politice ale parlamentarilor care ne reprezintă în Uniunea Europeană.“ Doar că discursul a fost, în mare parte, inexistent. I-am întrebat pe cîţiva dintre voluntari cum a decurs monitorizarea şi ce-au aflat stînd cu ochii pe candidaţi. Răspunsurile lor dau o imagine destul de clară a campaniei, făcută, ca de obicei, „în teritoriu“, cu muzică populară şi pupături pe obraz.

„Mare parte din discurs lipseşte cu desăvârşire, deoarece Klaus Johannis nu a considerat necesară o pagină ori un profil de Facebook, iar Mihai Voicu este extrem de secretos, ascunzînd orice postare/imagine publicului, fiind nevoit să fii unul dintre cei 5000 de oameni din lista lui, de parcă doar 5000 de alegători ar avea. În privinţa lui Crin Antonescu şi a lui Theodor Stolojan, pot spune că discursurile sînt perfect conforme şabloanelor discursurilor socialiste predecembriste. Totul se rezuma la «Vă invit să mă urmăriţi la ora X, la canalul X», ori «Votaţi-ne». În concluzie, pot spune că sînt 100% toleranţi, tocmai prin lipsa interesului faţă de interacţionarea cu cetăţenii, fiindcă paginile lor sînt cam la fel, dacă nu chiar identice uneori, cu afişele electorale de pe orice stradă.“ (Alexandru, 20 de ani, student)

„Am constatat o deteriorare a limbajului la nivelul clasei politice în ultimii ani. Stilul de exprimare este nerafinat, uneori ostil, mesajul este lipsit de claritate, cu tendinţe populiste şi discriminatorii, în general comunicarea acestora în spaţiul public este defectuoasă.“ (Andreea, 23 de ani, masterandă)

„La nivel general, în discursul candidaţilor există un mare grad de populism politic, temele serioase sau elocvente pentru societate lipsind cu desăvîrşire. În mod particular, ca o excepţie, vreau să subliniez prestaţia pozitivă a candidatei Monica Macovei, unul dintre cei trei candidaţi pe care îi monitorizez, pentru care problema justiţiei reprezintă o prioritate şi pe care o promovează constant atît în mediul virtual, cît şi în cel real.“ (Laurenţiu, 28 de ani, jurist)

„Cele mai multe declaraţii şi luări de poziţie reprezintă atacuri asupra contracandidaţilor, unele legate de activitatea profesională sau politică, iar altele legate strict de aspecte personale. Observ cum candidaţii se duc în teritoriu, fac băi de mulţime şi împart promisiuni ce ţin de politica internă sau invective la adresa adversarilor politici. Am mai observat cum temele de interes la nivel european nu sînt populare în discursurile candidaţilor, ci tot problematica internă, care este dezbătută zilnic.“ (Andra, 23 de ani, masterandă)

La fel de pierduţi în agenda internă par şi cei care susţin ideea boicotului şi a „grevei cetăţeneşti“, cu scopul de a „delegitima acest simulacru democratic prin neprezentarea la vot sau anularea votului“. Într-adevăr, tot ce mai lipseşte spaţiului nostru democratic, şi-aşa alarmant de fragil, e refuzul unei categorii informate a populaţiei de a merge la vot. Mai ales că de data asta e vorba de reprezentarea noastră la nivel european pentru următorii 5 ani. N-aş lăsa pe alţii să decidă cine va dezbate în numele meu chestiuni cum ar fi exploatarea prin fracturare hidraulică, Carta drepturilor digitale, legislaţia antidiscriminare, evacuările forţate, accesul la informaţie ş.a.m.d. Chiar dacă, în discursul public de la noi, Europa pare o insulă din ce în ce mai îndepărtată.

Apariţia acestui text a beneficiat de asistenţa Uniunii Europene, în cadrul unui grant oferit de Parlamentul European în domeniul comunicării. De conţinutul acestui articol este responsabilă doar revista Dilema veche, şi nu se poate considera sub nici o formă că textul reflectă punctul de vedere al Uniunii Europene.

Proiectul „BeEU – 8 organizaţii mass-media pentru un Parlament“ este cofinanţat de Uniunea Europeană.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.