Noua ordine domestică

Publicat în Dilema Veche nr. 478 din 11-17 aprilie 2013
Branduirea optimismului jpeg

Dacă tot am vorbit rîndul trecut despre maidanezi, haideţi să trecem acum strada şi să privim în casele unde locuiesc rudele lor mai înstărite. Sînt multe, foarte multe: Stanley Coren evaluează cam la 525 de milioane de cîini de companie în toată lumea. Şi sînt într-o permanentă creştere (aproape 24% într-un deceniu). În SUA sînt 69,9 de milioane, iar în Europa vreo 43 de milioane, dar Asia, America Latină şi Europa de Est vin tare din urmă.

Acestui boom demografic îi corespunde, previzibil, un boom economic şi mai impresionant. La nivel mondial, vînzările pe piaţa animalelor de companie au fost de aproape 81 de miliarde de dolari în 2010, cu o creştere de 4,4% faţă de 2009. Deşi ritmul de creştere este într-o oarecare scădere, se aşteaptă ca, în 2015, valoarea pieţei să ajungă la 97 de miliarde de dolari (Research and Markets), iar în 2017, vînzările să ajungă la 96 de miliarde de dolari numai pentru alimente – apreciază Global Industry Analysts. Pe locul întîi se află, evident, SUA, cu vînzări de 50,98 de miliarde de dolari în 2011 (de la 48 de miliarde, în 2010 şi 45,5 de miliarde, în 2009).

Multe cifre, mulţi cîini, mulţi bani... Dar toate acestea nu sînt decît vîrful icebergului, expresii cantitative ale unui fenomen eminamente „calitativ“, pe care studiile de piaţă îl numesc deja „umanizarea animalelor de companie“. Adică?

Adică animalele noastre de companie – cîinii, în primul rînd – îşi schimbă statutul de la proprietate la personalitate şi devin un fel de „membri ai familiei“, necesitînd, astfel, îngrijirile corespunzătoare. În afară de hrana destinată cîinilor şi pisicilor – unde nutriţioniştii au devenit aproape la fel de importanţi ca într-o agenţie de top modele – şi de îmbrăcăminte – unde designerii se întrec în ciorăpei, vestuţe, dar şi umbreluţe pentru căţei –, serviciile pentru animale de companie au devenit din ce în ce mai răspîndite şi mai diversificate. Chiar dacă este încă redus ca cifră de vînzări, acesta este şi sectorul de piaţă cel mai dinamic, care a cunoscut, în ciuda crizei, cea mai mare şi mai constantă creştere în ultimii ani, pretutindeni în lume.

Ce oferă, deci, magazinele specializate în servicii pentru cîini şi pisici? Tot! Tot ce vă puteţi imagina, şi cîte ceva în plus. Cam tot ceea ce se oferă şi oamenilor: naştere asistată, nume de botez, aniversări de naştere, căsătorie cu haine personalizate de mire şi mireasă, înmormîntare în cimitire sau crematorii dedicate – cu priveghi şi servicii psihologice pentru „părinţii“ animalului răposat –, dar şi servicii curente, precum babysitting (la domiciliu sau în hoteluri specializate), coafor, igienă personală (de asemenea, acasă sau în spaţii de pet grooming, care includ băi de nămol şi masaj cu ulei cald – sau, eventual, la un pet spa), fitness sau simple plimbări, servicii de prim-ajutor şi, desigur, asigurări. Brazilienii adaugă şi un soi de „servicii religioase“, ducîndu-şi cîinii să fie binecuvîntaţi de preoţi în numele Sfîntului Francisc, iar indienii oferă yoga pentru cîini. La toate acestea se adaugă o serie de gadgeturi greu de imaginat, pe care vă invit, însă, să le găsiţi şi singuri pe Internet.

„A înnebunit lumea, maică!“ vor zice unii. Alţii vor zîmbi, poate, condescendent, considerînd totul un exces uşor ridicol. Nu este însă chiar aşa. Această „umanizare“ a animalelor (în speţă, a celor de companie), despre care vorbesc toţi cei implicaţi în pet market, exprimă un fenomen mult mai profund şi global, ce ar putea fi numit noua ordine domestică. De fapt, cîinii şi pisicile au început să devină „membri ai familiei“. Este ceea ce afirmă, de pildă, 9 din 10 americani posesori de animale de companie – conform unei anchete American Humane Association. Şi restul datelor anchetei confirmă această „apartenenţă“: în peste jumătate dintre cazuri, proprietarii de cîini şi/sau pisici declară că vorbesc cu animalele lor, şi 80% dintre aceştia sînt convinşi că animalele înţeleg şi le răspund în felul lor; în 65% dintre gospodăriile cu pisici şi 39% dintre cele cu cîini, acestora li se permite să doarmă în pat cu stăpînii; aproximativ 60% le dau cîinilor şi/sau pisicilor lor cadouri de Crăciun, aproximativ o treime le dau cadouri de ziua lor, şi aproximativ două treimi includ veşti despre animalele lor de companie în mesajele transmise prietenilor; de asemenea, peste un sfert şi-au dus animalul la un fotograf profesionist, pentru a avea o „poză de familie“ de Crăciun şi de Paşti, iar o treime au poza animalului expusă în casă sau, într-o proporţie mai mică, pe biroul de la serviciu; majoritatea cîinilor/pisicilor sînt înmormîntaţi cu slujbă funerară. Desigur, aceasta este în America, dar în urmă cu zece ani nu era nici acolo, iar peste zece ani va fi şi la noi...

Se crede, în mod curent, că această apropiere de cîini/pisici acţionează ca un substitut pentru copii. Nici asta nu se prea confirmă, căci animalele de companie se întîlnesc în toate tipurile de gospodării, fiind o resursă relaţională mult mai vastă şi mai profundă. Unii vorbesc chiar despre un capital social. Un lucru este însă cert: urmărind traiectoria animalelor de companie, putem identifica o mutaţie a concepţiei despre familia umană şi, mai ales, o reconfigurare a ordinii domestice. Căci din momentul în care un animal doarme toată viaţa în casa ta, eventual cu tine în pat, mănîncă şi vorbeşte cu tine, are un nume şi primeşte cadouri de ziua sa, şi este dus la cimitir şi jelit ca un membru al familiei cînd moare, acel animal face, inevitabil, parte din spaţiul tău domestic, din cercul tău de intimitate privată. Mai mult, întrebaţi cine intră în cercul familiei lor, aproape un sfert dintre englezii intervievaţi au indicat, în mod spontan, şi animalul de companie...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.