Modernizarea României

Publicat în Dilema Veche nr. 527 din 20-26 martie 2014
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Ca totdeauna cînd două ţări din seria „tinerelor naţiuni“ mai din Est ajung să stea de vorbă, constată, cu surprindere, cît sînt de apropiate, de la traseul postsocialist, la apele tulburi ale angoaselor, obsesiilor, vanităţilor şi prejudecăţilor colective. Acest lucru mi s-a întîmplat şi de data aceasta la Bratislava, unde am fost invitat să discutăm, generos, despre modernitate şi modernizare în ţările noastre reciproc indiferente. Şi aproape ca în topurile cu Bulgaria, ne-am întrecut în a constata care a eşuat mai rău. Cu excepţia PIB-ului pe cap de locuitor şi a firii lor mai de „ardeleni“ care nu se agită prea tare, deşi au alegeri prezidenţiale în cîteva zile, lucrurile sînt semnificativ comparabile.

Discuţia a alunecat însă şi spre ce se înţelege, de regulă, în spaţiul public, prin „modernizare“. Nu ce este sau ar trebui să fie modernizarea, ci ce-şi imaginează oamenii şi despre ce vorbesc în legătură cu acest subiect. Doamna profesoară Malova, de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Comenius, a avut ideea să întrebe Google-ul. A clicat, aşadar, „modernizarea Slovaciei“ şi ne-a povestit ce a găsit:

„Modernizarea Slovaciei a dat 341.000 de rezultate. Celelalte combinaţii oferite de această temă au fost: industrializarea şi modernizarea Slovaciei; modernizarea Slovaciei, industrie; industrializare şi modernizare în Slovacia şi Slovacia, industrializarea şi modernizarea. «Modernizarea» legată de educaţie a apărut într-un raport cam de 1/30, dar de obicei în contextul introducerii noilor tehnologii în şcoală“. Concluzia doamnei Malova: „În Slovacia, «modern» a fost şi este egal cu «industrial».“ De exemplu: „Strategia dezvoltării societăţii slovace, pregătită de Academia de Ştiinţe a Slovaciei şi supusă dezbaterii publice în februarie 2010, menţionează termenul «modernizare» de 76 de ori, concentrîndu-se în principal pe aspectele factuale, materiale.“ Doar că electrificarea lui Lenin a fost înlocuită de informatizare – mai comentează, ironic, aceasta.

Am promis că voi face şi eu experimentul imediat ce ajung acasă şi că sînt sigur că la noi va ieşi ceva cu mentalitate şi cultură, nu cu industrializare. Atît mi-a trebuit! „Dovedeşte!“ mi-a zîmbit Malova şi mi-a pus un laptop în faţă. Am trecut, deci, pe Google.ro şi am clicat, la rîndul meu, „modernizarea României“. 1.860.000 de rezultate – sîntem, totuşi, o ţară mai mare. Prima apariţie: Lupta pentru modernizarea României. Cazul Carol I. Celelalte referinţe legate de această temă au fost, în cazul României, următoarele: modernizarea României 1878; modernizarea României între 1878 şi 1914; modernizarea României în secolul al XIX-lea; modernizarea României, şanse şi responsabilităţi şi occidentalizarea României. Cîştigasem jumătate din pariu, dar am fost luat şi eu prin surprindere. Cînd am ajuns la hotel, am avut, deci, o discuţie mai îndelungată cu domnul Google şi mi-am făcut micile mele statistici metaforice. Am trecut în revistă primele 200 de intrări afişate şi m-am uitat să văd la ce se referă. Grosso modo, cam 30% se refereau la istorie, la trecut, la începutul modernizării şi al naţiunii. Nu am mai stat să număr cuvinte, dar atît cît m-am uitat în diagonală, modernizarea aceasta a României era direct şi strict legată de occidentalizare, de modelul european etc. De fapt, modernizarea României nu este doar sincronă, ci şi consubstanţială cu însăşi naşterea naţiunii române „moderne“; iar primul semn simbolic a fost trecerea de la caftan la redingotă. Din acest punct de vedere, România este din naştere modernizare prin occidentalizare. Nu este de mirare, deci, că această referinţă a rămas obsesivă pînă în ziua de astăzi, cînd ne comparăm angoasaţi cu „ţările civilizate“, dar nicidecum cu cele asemenea nouă, precum Bulgaria, Slovacia et ejusdem farinae.

Tot din această durată lungă ni se trage şi preocuparea – cît se poate de firească altminteri – pentru modernizarea (respectiv lipsa de modernizare) statului şi a instituţiilor sale. Cam 20% dintre intrări se referă la această problematică. Am putea să adăugăm aici şi cele peste 10% intrări cu declaraţiile unor politicieni care se angajează să modernizeze România, de la discursul prezidenţial al lui Băsescu, la garanţia mai recentă a lui Ponta că va continua modernizarea României în ciuda lui Băsescu. Toate se referă, în principal, la o modernizare a statului, dar nu prea înţelegi care...

Ultima treime este acoperită de infrastructură. Aici, lucrurile sînt clare: modernizare = infrastructură. „Ca şi românii, slovacii sînt obsedaţi de autostrăzi“ – constata Anca Dragu, iniţiatoarea colocviului de la Bratislava. La acestea se adaugă căi ferate, aeroporturi, reţele telefonice şi alte componente de infrastructură pe care le avem sau ar trebui să le avem sau le-am avut, dar le-am pierdut şi, astfel, ne-am „demodernizat“. Modernizarea legată direct de industrie (mai exact, investiţii în obiective industriale) apare doar în 6 cazuri din 200. Restul sînt „modernizări“ sectoriale şi sînt trecute cu vederea, de la modernizarea elicopterelor, a unei şcoli sau a unui stadion şi pînă la modernizarea... gastronomiei. Una peste alta, modernizarea revine, practic, la a înlocui ceva învechit cu ceva mai nou, adică un fel de muncă de bun gospodar care îşi mai schimbă din cînd în cînd instalaţia sanitară sau acoperişul.

Cînd am ieşit de la colocviu, un expat român m-a luat deoparte şi mi-a zis, puţin dezamăgit: „A fost interesant, dar s-a pus prea mult accent pe industrializare, cam prea materialist. Pînă nu se schimbă mentalitatea, degeaba, n-o să ne modernizăm!...“ Am vrut să o chem pe doamna Malova ca să vadă că, dincolo de Google, am avut, totuşi, dreptate, dar plecase.

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Umbra lui Putin în România. Un cunoscut expert în securitate explică de ce am devenit o țintă pentru spionajul rusesc
Rusia a pornit un veritabil război hibrid împotriva NATO, iar România e una dintre ținte. Analistul Hari Bucur Marcu a explicat motivele pentru care serviciile ruse sunt hiperactive în zonă și de ce România reprezintă o țintă importantă pentru spionii Kremlinului.
image
Mulți voluntari străini au crezut că sunt pregătiți să lupte în Ucraina, dar s-au înșelat, spune un veteran american
Unii voluntari occidentali care s-au alăturat războiului din Ucraina au fost uciși după ce s-au înrolat presupunând eronat că lupta va fi ușoară, a declarat pentru Business Insider un veteran american care a luptat în Ucraina de la începutul invaziei și până în decembrie.
image
„Copiii spun lucruri trăznite“, momente de colecție: Nu s-a oprit din râs toată emisiunea VIDEO
Virgul Ianțu s-a amuzat copios alături de fiecare copil care a spus un lucru amuzant în cadrul show-lui de televiziune.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.