Luna mai, Grumpy şi mama florilor

Publicat în Dilema Veche nr. 586 din 7-13 mai 2015
Farmecul discret al Iașilor jpeg

– Ieee, am reuşit!

– ?

– S-a urcat George pe-o scară şi a reuşit să rupă bestia aia de cracă de la vecini, aia care acoperea luleaua-turcului. Acum o să putem s-o vedem de pe terasă, de la cafea – rîde fericită mama florilor.

– Mai e pînă atunci – răspunde, cam placid, morocănosul Grumpy.

– Aşteaptă puţin şi-o să vezi tu. Adică o să-ţi arăt eu, că tu nu vezi nimic. Ai văzut ce a înflorit acolo, în colţ?

– Ce? – şi Grumpy caută din priviri ceva nemaivăzut. A, da, ploaia de aur!

– Chiar e ca o ploaie de aur… E primul an cînd înfloreşte. Alaltăieri… Să vezi la anul cum o să fie, creşte foarte repede. O să acopere mizeria asta de calcan!

– Şi aia de acolo ce e? – întreabă Grumpy, arătînd cu degetul un tufiş mic şi auriu care s-a iţit după ploile din ultimele zile. Parcă ar fi o ploaie de aur de-a-ndoaselea…

– Buxus. Nu ştiu cum îi zice la ţară, dar aşa mi-a vîndut-o florăreasa. Trebuie să o leg puţin, pînă se mai întremează, că stă cam pleoştită…

Pe vîrful gardului îşi face apariţia Dracu’, pisica cea neagră a vecinilor, şi o porneşte agale pe alee. Mama florilor sare ca împinsă de un arc şi face ochii mici, de pisică. Un minut întreg cele două se uită fix una în ochii celeilalte, după care Dracu’ se tolăneşte în iarbă şi, neglijînd-o ostentativ pe mama florilor, urmăreşte din priviri vrăbiuţele.

– Ieri a vrut să intre pe terasă şi, cînd m-am repezit la ea cu mătura, mi-a răsturnat ghiveciul cu Napoleonul. Tocmai făcuse, în sfîrşit, o floricică. De doi ani îl aştept, nu i-a mers bine anul trecut, am crezut că a murit. Acum cîteva zile a dat un boboc şi vine bestia asta şi mi-l omoară! E frumoasă, potaia, da’ ce caută la florile mele?! – zîmbeşte înciudată mama florilor.

– Cred că ea a jumulit guguştiucul – îşi aduce aminte Grumpy.

– Asta a fost mai demult. Acum sînt o pereche, totul e în regulă. După care arată cu degetul spre arţarul care a crescut anul acesta ca Făt-Frumos: ia te uită, a mai apărut o mierlă! Asta nu-i a noastră…

Urmează vizita de dimineaţă. Lăcrămioarele s-au dus, primele lalele s-au trecut, magnolia pitică s-a scuturat de mult. Daliilor pitice le merge însă bine, deşi n-au fost udate trei zile; noroc cu ploile. Iar tufişul de levănţică a rezistat toată iarna, ca şi cum ar fi fost în elementul său. Mai are însă pînă să înflorească şi să-şi răspîndească parfumul peste toată grădina. Şi gutuiul! Gutuiul e în plină floare…

– Uite că a dat un boboc, săracul! – se uită cu drag mama florilor la un trandafir şi îl mîngîie din priviri pe creştet. L-am luat de la tîrg, dar era cam amărît, eu am zis că e pe moarte. Florăreasa mi l-a dat pe gratis şi a zis că, dacă nu se prinde, nu-i datorez nimic. Acum trebuie să mă duc să-i duc banii, a avut dreptate, a înflorit…

– Uite, uite! – se entuziasmează brusc şi Grumpy. Primul iris!

– E acolo de trei zile, bine că l-ai văzut şi tu… Şi mama florilor se uită îngăduitoare la Grumpy. 

Inspecţia s-a încheiat. Problema e cu păpădiile. Au năpădit toată grădina şi au nişte rădăcini îndărătnice, care nu se lasă smulse. Le smulgi cum poţi, dar peste doar cîteva săptămîni cresc la loc. Cînd erau înflorite, alcătuiau pete galbene strălucitoare în soare, acum însă nu sînt decît nişte buruieni zbîrlite. Mama florilor oftează de fiecare dată cînd trece pe lîngă ele şi îşi tot frămîntă mintea cum să le stîrpească. Ştie însă că nu poţi să te pui cu păpădiile. 

– De-abia aştept să înflorească şi Mîna Maicii Domnului – se aşază, mulţumită, mama florilor în faţa ceştii de cafea. Atunci să vezi!… 

Grumpy

Iar

zisă şi

este, după cum poate aţi bănuit, Ana, soţia mea. În primăvara aceasta, mica noastră grădină a erupt din toate sevele într-o dezordine copleşitoare. Ana moşeşte fiecare frunză nou-născută, îi ţine socoteala şi, dimineaţa, la cafea, îmi povesteşte cum o duce. Eu, copil de asfalt, mă bucur intelectual, aşa, făcînd un efort de imaginaţie estetică pentru a realiza că e ceva

. Cînd plec, dimineaţa, în capul meu vîjîie agenda, iar cînd mă întorc seara, numai de floricele nu-mi arde. În urmă cu cîţiva ani, cînd am fost invitaţi la un prieten mult mai tînăr, care tocmai se retrăsese din comitete şi comiţii naţionale undeva „la ţară“, lîngă Bucureşti, am rămas uimit cînd acesta ne-a dus la un măr proaspăt plantat şi ne-a vorbit jumătate de oră despre cele patru frunze proaspăt iţite.

– mi-am zis eu în sinea mea. Ei bine, nu, nu o luase razna, ci intrase în alt ritm. În alt

. Căci ceea ce este fascinant la o grădină pe care o îngrijeşti cu mîna ta este exact asta: timpul. Intri, fără să-ţi dai seama, în ritmul naturii, care îţi ritmează altfel natura ta urbană şi îţi dă

să te regăseşti. Din fragmentar, timpul devine curgere lină, din mişcare lineară care se îndreaptă frenetic spre un viitor de fiecare clipă devine o ciclicitate de naşteri şi renaşteri bine rînduite. În grădină, mergi agale şi vorbeşti mai rar. Ritmul vieţii şi ritmul inimii se reglează după alt algoritm. Şi începi să înţelegi „viaţa la ţară“, despre care am citit cu toţii sau ne aducem vag aminte din vizitele la bunici, dar pe care, intelectuali morocănoşi, o considerăm adesea doar un idilism patetic. Tot calendarul acesta festiv al „omului de la ţară“, ritmat de moartea şi renaşterea naturii şi obsedat de fertilitate, devine o icoană la care nu mai poţi să ajungi, dar la care, iată, poţi să te închini în fiecare dimineaţă. Şi să te visezi, pentru o clipă, parte a acestui ciclu nemuritor. 

Domnilor, dumneavoastră nu cunoaşteţi natura! – îmi vine să spun, iremediabil livresc. Eternitatea s-a născut în grădină!… 

Fascinaţia diferenţei. Anii de ucenicie ai unui antropolog,

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

niculae badalau foto marian iliescu
De ce cere DNA arestarea lui Bădălau. Culisele anchetei
Potrivit anchetei desfășurate de procurorii DNA, Niculae Bădălău s-ar fi folosit de funcția de la Curtea de Conturi pentru a obține contracte cu primăriile din Giurgiu și Teleorman pentru firmele pe care le deține.
Gabriela Firea FOTO gov.ro
Se cer din nou certificate de virginitate. Reacția Gabrielei Firea
Gabriela Firea atrage atenţia că s-a reluat procedura de eliberare a certificatelor de virginitate, deşi a avut o discuţie cu conducerea IML pe această temă.
Nicolae Badalau FOTO Inquam / Octav Ganea
Niculae Bădălău, arestat pentru 30 de zile SURSE
Curtea de Apel București a decis arestarea pentru 30 de zile a lui Niculae Bădălău, actual vicepreședinte al Curții de Conturi și fost ministru PSD al Economiei.

HIstoria.ro

image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.
image
Cucerirea Vidinului, cea mai puternică fortăreaţă otomană de pe Dunăre
La începutul lunii mai 1877, Armata Română s-a concentrat în Oltenia pentru a împiedica manevrele otomane și a ține sub control cetatea Vidin, cea mai puternică fortăreață turcească de pe Dunăre.