La ce bun o Cuminţenie în vremuri de restrişte?

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Nu știu dacă toată campania aceasta în jurul Cumințeniei Pămîntului a fost o idee bună sau nu. Un lucru este însă clar: ca orice inițiativă guvernamentală din ultimii douăzeci de ani, și aceasta s-a încheiat printr-o gîlceavă a precupețelor. Nici o surpriză, cam așa sună „dezbaterile publice“ la noi în ultima vreme. Dar cînd subiectul „dezbaterii“ este Brâncuși, parcă sună totuși cam exagerat. „Chiar a fost interesat acest Guvern de opera lui Constantin Brâncuși sau am asistat la o campanie electorală mascată? Sau sînt și alte interese oculte?“ – s-a întrebat, cu viclenie de partid, Liviu Dragnea. „Ce anume a determinat creşterea preţului la mai mult de dublu? Ce are de ascuns doamna Corina Şuteu?“ – a supralicitat, la rîndul său, deputatul Florin Pâslaru. Iar domnul Roșca Stănescu, care, ca de obicei, le știe pe toate, i-a răspuns ferm: „Una peste alta, s-au strîns, filă cu filă, documentele necesare unui dosar de urmărire penală“. Arbitrînd de la înălțimea istoriei sale, Traian Băsescu a intervenit și el, măsurînd inițiativa la scara eșecurilor naționale: „Acţiunea Guvernului a însemnat cel mai mare eşec al unui Guvern în perioada postdecembristă, pentru că nu a vizat numai eşecul Guvernului. A vizat o decredibilizare a valorii operelor lui Brâncuşi“. Alții – și nu puțini la număr – au început să calculeze care ar fi acele beneficii invocate de Guvern ca urmare a achiziționării sculpturii lui Brâncuși: cam cîți vizitatori și cam cîți turiști străini, înmulțit cu prețul probabil al biletului și adunat cu numărul de beri pe care le-ar bea străinii la ieșirea din expoziție = cam atîția ani ne ar trebui ca să recuperăm investiția. Păi, merită? Nu! Cel mai onest a fost, în felul său, veșnicul și eternul Becali, zis și vocea patriotului național: păi, „eu nu dau nici un milion pe o bucată de piatră!“

Spre final, a venit și cireașa de pe tort: ca o bună gospodină mînată de ospitalitatea românească, Paula Popoiu, directoarea Muzeului Satului, s-a oferit să găzduiască această cumințenie de fată în „camera bună“ a muzeului și să-i facă și un loc de joacă pe pajiștea din fața casei: „Paula Popoiu, directorul Muzeului Național al Satului «Dimitrie Gusti», a declarat joi, într-un interviu acordat agenției de presă News.ro, că sculptura Cumințenia Pămîntului a lui Constantin Brâncuși va fi găzduită de cea mai modernă sală a instituției, dar și că va amenaja un atelier al lui Brâncuși, după modelul celui de la Paris, pe pajiște, lîngă han“. Dan Perjovschi și-a ieșit din fire: „Vrem s-o îmbrăcăm în ie? Vrem oale și ulcele? Acesta este sfîrșitul: «un atelier al lui Brâncuși va fi reconstituit pe pajiște, lîngă han»!“ Nu e sfîrșitul, e doar începutul, a venit răspunsul Ministerului Culturii. Un răspuns mai nuanțat, ce-i drept, dar nu foarte convingător: fără Brâncuși pe pajiște, dar cu Cumințenia Pămîntului găzduită „într-o primă fază“ în Muzeul Satului, gest „care să servească drept punct de plecare pentru o regîndire contemporană a Muzeului Satului în integralitatea sa“. Oare de ce îmi e greu să cred așa ceva?…

Dar, de fapt, ce nu a mers bine cu această campanie? Putea Guvernul să negocieze alt preț? Habar n-am, dar dacă proprietarii au cerut atît, putea ministerul să aducă și pe mama experților, rezultatul ar fi fost același: eu, proprietar, nu las din preț, tu cumperi sau nu cumperi? Ar fi putut Guvernul să dea toți banii de la început? Da, dar și-a dorit mai mult, a încercat să împuște doi iepuri dintr-un foc: păstrarea sculpturii în patrimoniul național și un soi de campanie de educație culturală și financiară a populației. „Mai important este că oamenii au intrat în contact cu fenomenul cultural“ – explică doamna Șuteu. „Campania a devenit pînă la urmă o chestiune de identitate naţională“. În plus, prin această metodă de „crowdfunding național, putem pune în dezbatere, finanța și aproba proiecte de interes public chiar cu sprijinul publicului cărora li se adresează. Cetățeanul redevine astfel responsabil și beneficiar direct al actului cultural“. Teoretic sună și bine, și util. Practic, s-a obținut însă ceva din toate acestea? Din păcate, nu…

Încă o dată atunci: ce nu a mers bine? Păi, însăși campania de comunicare! Agenția GMP, care a preluat pro bono campania, are un portofoliu și cote de piață impresionante, dar de data aceasta a fost total neinspirată – iar Ministerul Culturii nu a făcut nimic pentru a controla situația. Și asta începînd cu începutul: Brâncuși e al meu! La nivelul cel mai de jos al înțelegerii, mesajul este paradoxal: dacă este al meu, de ce să mai scot bani din buzunar ca să-l cumpăr? La nivelul cel mai de sus, mesajul te lasă perplex: cum o să fie „al meu“ singurul om universal al culturii noastre? Desigur, nu asta au vrut să transmită publicitarii, ci să facă apel la mîndria națională deja existentă. Deja existentă? Cu scuzele de rigoare, dar asta seamănă cu o destul de mare necunoaștere socială: cam pentru cîți români Brâncuși, în general, și Cumințenia Pămîntului, în particular, constituie un motiv de „mîndrie națională“? Răspunsul era previzibil, acum a devenit evident. Tot necunoaștere socială înseamnă și transformarea clădirii Guvernului în reclamă de genul omul-sandwich: după ce că este total inestetic, mesajul vine deci de la „instituțiile statului“, în care românii au încrederea bine cunoscută. Și, nu în ultimul rînd: cînd auzi acel Brâncuși e al meu!, parcă vezi un deget acuzator care îți cere socoteală și, în loc să te capteze, te face să te simți vinovat și dai să te refugiezi în bucătărie. Pe scurt, întreaga campanie a pus carul înaintea boilor: o reclamă de acest gen trebuie să aibă „tracțiune“, să miște, să emoționeze, să deștepte sau să creeze un atașament – pe scurt, să motiveze. Nu a făcut decît să intrige și, în loc să devină „o chestiune de identitate naţională“, a provocat încă o dispută la nivel național.

Întrebarea centrală în toată această peripeție rămîne însă una nerostită: Cumințenia Pămîntului ca să ce? Ca să rămînă a noastră și să fie expusă într-un muzeu al nostru? Da, foarte bine, poate fi un motiv suficient, dar a mai fost și, pentru a rămîne, era suficientă o negociere printre atîtea altele din spațiul politicilor de restituire a patrimoniului. Ca să fie/devină un simbol național, o „chestiune de identitate“? Ar fi bine, dar pentru aceasta ar fi nevoie de o reală „dezbatere de societate“ despre ce vrem cu identitatea națională și cum vedem relația ei cu operele culturale! Ca să rămînă ceea ce este, o operă de artă universală? Foarte bine și așa! Dar ce ne dorim, de fapt?

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un nutritionist, specializat în pierderea în greutate, dezvăluie „cea mai ușoară rețetă de mic-dejun sățios”, sub 200 de calorii VIDEO
Micul-dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei, iar o masă nutritivă poate furniza energia de care organismul are nevoie. Un nutriționist a publicat pe Tik-Tok rețeta celui mai sănătos și sățios mic-dejun, care nu îngrașă.
image
România, fără plan pentru o pană de curent masivă. Cum sunt pregătiți austriecii: „Elevii au primit din 2023 informări cu măsurile”
În ultimele săptămâni, din cauza caniculei, în mai multe zone din România s-au înregistrat fluctuații de curent electric. Dacă austriecii sunt pregătiți constant pentru o pană de curent masivă, nu același lucru se poate spune despre români.
image
Caz unic în rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO: propunere retrasă din cauza unei primării din România FOTO
O primărie a reușit performanța de a anula munca de ani de zile a unei organizații și a mai multor comunități locale dornice să creeze un geoparc UNESCO în România, al cărui ambasador este chiar britanicul Charlie Ottley, cunoscut drept cel mai mare promotor al imaginii țării noastre peste hotare.

HIstoria.ro

image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne