Fascinaţia comunităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 557 din 16-22 octombrie 2014
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Astra Film Festival a avut excelenta idee de a alcătui, de data aceasta, un grupaj de filme despre „Comune, comunităţi – utopii şi practici“. Împreună, nu sînt doar filme bune de privit, ci mai ales bune de gîndit. Ca orice film documentar bun, ele te invită în spatele uşilor deschise pentru a-ţi arăta ceea ce ai mai auzit sau văzut, dar n-ai ştiut să priveşti. În acest caz, este vorba despre comunitatea kibuţului, aceea a hipioţilor din America, tragica poveste a Peoples Temple, încheiată cu „sinuciderea“ în masă a aproape o mie de membri, precum şi o comunitate pionieră la începutul de secol XX (Monte Verita) şi una tipică pentru anii ’60 (Friedrichshof). Deşi atît de diferite, toate împărtăşesc un aer de familie, o energie şi o structură similare, precum şi un eşec previzibil. Comparîndu-le, nu poţi să nu te întrebi ce îi mînă în luptă pe aceşti oameni, ce e în spatele acestei recurenţe istorice a tentaţiei comunitare?

O perspectivă care te ajută să cauţi un răspuns este aceea oferită de Victor Turner, care, preluînd schema riturilor de trecere a lui Van Gennep, descrie o veşnică „trecere“ societală de la „structură“ la „antistructură“ şi înapoi, cu o communitas ca etapă de „trecere“ inevitabilă în schimbarea societăţii. Ca în riturile de iniţiere din societăţile tradiţionale, această communitas intermundă se caracterizează printr-o egalitate ideală a membrilor săi, despuiaţi de orice marcă a individualităţii, de la proprietate la distincţii vestimentare. Şi, tot ca în riturile de trecere, membrii acestor communitas intră cu o identitate şi ies cu alta, societatea în ansamblul ei primenindu-se, astfel, periodic.  

Ei bine, aceste trăsături ale communitas pot fi regăsite în toate comunităţile descrise de cele cinci filme. În toate, libertatea înseamnă eliberarea de distincţiile constrîngă-toare ale societăţii constituite şi refugiul într-o egalitate ideală a tuturor membrilor care împărtăşesc totul, de la proprietate la sexualitate, pe fondul unei reveniri la o idealizată stare primară a „bunului sălbatic“ (refugiul în natură, lucrarea pămîntului, vegetarianism, familie „extinsă“ etc.). Toate îşi găsesc originea într-un difuz sentiment al unui rău de societate, pe care un „lider spiritual“ îl formulează în numele unei mase critice de nemulţumiţi şi pe care aceasta îl urmează fascinată, în căutarea adevăratei vieţi. În toate filmele apare astfel, la un moment dat, revelaţia vreunui membru care exclamă, aducîndu-şi aminte cum a început totul: era paradisul! sau era ca adevărata mea familie! Această „adevărată“ familie din paradisul comunitar o înlocuieşte pe aceea „mic burgheză“ de origine, care se vede astfel negată şi sortită disoluţiei: free love este transformată din sexualitate în ideologie, iar free your body devine revoluţie.

Toate acestea încep să se clatine însă cînd paradisul se instituţionalizează, cînd liderul spiritual al iubirii libere devine masculul alfa al comunităţii şi/sau monopolizează puterea pe care o are asupra grupului, lăsîndu-se pradă tentaţiei absolutismului. Vezi astfel la lucru, în toate cele cinci cazuri, sămînţa comunitară a totalitarismului. Pe de altă parte, communitas-ul începe să fie erodat şi de la bază, ca să spunem aşa, atunci cînd apare cealaltă tentaţie a individualismului: dorinţa egoistă a persoanei. Chiar şi în moderatul şi pragmaticul kibuţ, femeile au ajuns să se plîngă că „nu mai vrem să fim mame colective“, iar un vechi întemeietor de kibuţ explică faptul că „cea mai importantă schimbare din societatea israeliană este aceea că «eu» a devenit central“. Declinul se prefigurează astfel inevitabil, iar a doua generaţie începe să viseze la societatea din afară. Dar schimbarea s-a produs deja, „structura“ a fost provocată de o „anti-structură“ comunitară, şi societatea în ansamblul ei îşi revizuieşte normele. Chiar şi în eşecul tragic al Peoples Temple, supravieţuitorii declară, printre lacrimi, că „cel puţin noi am încercat“. Iar după comunităţile hippy, societăţile occidentale nu au mai fost la fel.

Desigur, putem interpreta tentaţia comunitară ca una „socialistă“: la Monte Verita, pe lîngă Jung sau Max Weber, Hermann Hesse, Paul Klee sau Mary Wigman, îi regăsim şi pe Lenin sau Troţki, iar o membră a Peoples Temple întreabă, cu cîteva minute înainte de moarte, dacă „este prea tîrziu ca să fugim în Rusia?“. Dar această alăturare legitimă ar trebui să funcţioneze în ambele sensuri, deci inclusiv pentru a revizui stereotipul nostru de societate postsocialistă despre „socialism“ în genere, pentru a înţelege ce i-a mînat în luptă pe utopicii comunitarismului din toate colţurile lumii, precum şi această uriaşă energie intrinsecă dorinţei general umane de a-fi-împreună.

Riscul rămîne însă şi el intact: comunitarismul poate naşte totalitarism. Comunismul a instituit această ducere la limită, încercînd să transforme întreaga „societate“ într-o uriaşă „comunitate“, şi a eşuat dramatic chiar din acest motiv. „Pentru a-l înţelege pe Marx şi a înţelege de ce n-are dreptate, trebuie să citeşti Ideologia germană. Este soclul antropologic pornind de la care se vor construi toate îndemnurile la o lume nouă şi pe care e înşurubată o certitudine majoră: oamenii, care se rătăcesc în dorinţe, ar face bine să-şi vadă de nevoile lor“ – îi explică portăreasa filozoafă din Eleganţa ariciului unui june bobo. Şi adaugă pentru sine: „Cine seamănă dorinţă culege opresiune.“ Dilema nu s-a încheiat...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013. 

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul în care Statele Unite se raportează la Taiwan e adesea descris ca fiind „ambiguitate strategică”.
Bătălia cu giganții jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemența cu care Viktor Orbán respinge ultimul set de sancțiuni împotriva Rusiei precum și alte măsuri de sprijin pentru Ucraina arată distanța care se cască între Ungaria și Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia conviețuiește constant cu rusofilia, admirația cu panica, tentativa colaborării cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie morală a lumii europene se oglindește și în insuficiența modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dacă izbînda Ucrainei în fața Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o tristețe melancolică.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existența „măgarului cu un singur corn în frunte” a fost confirmată și de Aristotel.
O mare invenție – contractul social jpeg
Vlad Constantinesco și Stéphane Pierré-Caps: o pledoarie pentru libertate
Oferă o imagine complexă și coerentă a raporturilor dintre Constituție, stat, societate și individ.
Iconofobie jpeg
Bifurcațiile gîndirii etice
Din păcate, „așezarea“ (etică) pe toate nivelurile de gîndire rămîne inaccesibilă multora dintre noi.
„Cu bule“ jpeg
Noroc chior
Dicționarele noastre mai înregistrează însă cîteva caracterizări similare, norocul putînd fi apreciat superlativ ca „orb”, „porcesc”, „cu carul”.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Activități de week-end
În viață trebuie să știi trei lucruri: ce vrei – adică să ai un scop, în ce crezi – adică să respecți niște valori și ce trebuie să faci – adică ce acțiuni întreprinzi.
Un sport la Răsărit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA şi ATP au spus că a interzice sportivi (chestie care nu implică ţările lor, deja puse pe tuşă de toată lumea) încalcă principiul nediscriminării pe bază de naţionalitate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?