Fascina┼úia Bucure┼čtilor

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Bucure╚Ötiul fascineaz─â! Sau poate Bucure╚ÖtiiÔÇŽ Dar s─â pornim de la fascina╚Ťie, cuv├«nt ambiguu, privire piezi╚Ö─âÔÇŽ Provenit─â, se pare, din greac─â, trecut─â prin fascinus, acel falus divin al puterii masculine generative din mitologia roman─â ╚Öi protector ├«mpotriva deochiului ╚Öi altor invidii similare, fascinare este clar legat─â de vr─âjire, dar ╚Öi de protec╚Ťia ├«mpotriva acesteia prin amuletele falice. Mult mai t├«rziu, Buffon acrediteaz─â ideea c─â unele animale au puterea de a ÔÇ×fascinaÔÇť prin simpla lor privire alte animale, care le cad astfel victim─â; ar fi cazul clasic al privighetorii fascinate de ╚Öarpe. De la animale, fascina╚Ťia a revenit apoi la oameni, ├«mbog─â╚Ťit─â cu interpret─ârile psihanalitice, care au legat-o de iluzie. Pentru Freud, aceasta are proprietatea de a fi ÔÇ×derivat─â din dorin╚Ťele umane; ea este astfel apropiat─â de ideea delirant─â din psihiatrie, dar r─âm├«ne separat─â de aceastaÔÇť. Altfel spus, spre deosebire de eroare, iluzia este, ├«n ultim─â instan╚Ť─â, o expresie a dorin╚Ťei: ÔÇ×Iluzia este seduc─âtoare, c─âci permite subiectului s─â refuze o realitate frustrant─â, nesatisf─âc─âtoare din punctul de vedere al dorin╚Ťelor incon╚Ötiente. C├«nd un individ este fascinat, aceasta se refer─â totdeauna la acela care, ├«n ochii s─âi, reprezint─â dorin╚Ťele sale cele mai intime ╚Öi mai pu╚Ťin formalizate, dorin╚Ťe de realizare personal─â, dorin╚Ťe de realizare a unui idealÔÇť ÔÇô comenteaz─â Am├ęlie Dalmazzo. Pe de alt─â parte, devenim brusc foarte reticen╚Ťi sau chiar agresivi c├«nd avem impresia c─â puterea fascina╚Ťiei este exersat─â asupr─â-ne f─âr─â voia noastr─â. Pe scurt, fascina╚Ťia se joac─â ├«ntre o atrac╚Ťie mai degrab─â incon╚Ötient─â ╚Öi o protec╚Ťie sau chiar o respingere a acestei ÔÇ×iluziiÔÇť.

De ce tot acest ocol etimologico-hermeneutic? Deoarece am impresia c─â tr─âim ├«nc─â ├«ntr-o recurent─â fascina╚Ťie a propriei istorii ╚Öi a propriei identit─â╚Ťi, atra╚Öi irepresibil de dorin╚Ťele unei sociabilit─â╚Ťi ÔÇ×meridionaleÔÇť, cenzurate ├«ns─â drastic de o ra╚Ťionalitate occidental─â. Am mai spu┬şsÔÇĹo ╚Öi cu alte ocazii: am impresia c─â rom├ónii au un eu balcanic ╚Öi un supra-eu occidental.

Ce leg─âtur─â au toate acestea cu Bu┬şcure╚Ötii? P─âi, s─â ne consult─âm pu╚Ťin memoria, a oric─âruia dintre noi: noi, bucure╚Ötenii, tr─âim sub fascina╚Ťia lui Mitic─â, pe care ├«l juc─âm ╚Öi dejuc─âm ├«n acela╚Öi timp, pe care ├«l iubim ╚Öi ├«l reneg─âm ├«n egal─â m─âsur─â. Punctual, c├«nd cineva a declarat public ├«n urm─â cu doi ani c─â Bucure╚Ötiul, acest ora╚Ö de mitici, nu va deveni niciodat─â Capital─â Cultural─â a Europei, al╚Ťii i-au s─ârit imediat la g├«t, sim╚Ťindu-se profund leza╚Ťi ├«n demnitatea lor de bucure╚Öteni. C├«nd Bucure╚Ötiul a fost selectat ├«ns─â printre ora╚Öele finaliste ale competi╚Ťiei europene, al╚Ťii (sau p┬şoate aceia╚ÖiÔÇŽ) au s─ârit imediat c─â a╚Öa ceva este o abera╚Ťie, Bucure╚Ötiul fiind cea mai am─âr├«t─â capital─â european─â, neav├«nd ce s─â ofere nici m─âcar la nivelul Clujului sau Bra╚Öovului ÔÇô ca s─â nu mai vorbim de regina balului, Sibiul. Pe r├«nd, eul balcanic ╚Öi supra-eul occidental s-au revoltat mesianic.

├Än ultima vreme, pare s─â se fi instalat ├«ns─â o fascina╚Ťie a Bucure╚Ötiului necunoscut, ascuns privirilor, uitat, renegat, a Bucure╚Ötilor din spatele capitalei administrative ╚Öi monolitice. C─âr╚Ťile ╚Öi albumele despre ÔÇ×adev─âratulÔÇť Bucure╚Öti fac succes de libr─ârie. Este recuperat astfel vechiul Bucure╚Öti, ├«n primul r├«nd cel interbelic, prin reeditarea unor istorii sau memorii mai vechi, de la Constantin Giurescu, Ionnescu-Gion sau George Potra la Bacalba╚Öa sau Arghezi, publicarea unor istorii mai noi, de la Ioana P├órvulescu sau Alexandru Ofrim la Adrian Majuru, revizitarea str─âzilor ╚Öi monumentelor uitate, de la etnografia unei str─âzi, a Irinei Nicolau ╚Öi Ioanei Popescu, la anamnezele istorice ale lui Andrei Pippidi. Apar albume recuperatorii sau volume de pur─â fascina╚Ťie, precum ÔÇ×ferestreleÔÇť lui C─ât─âlin Constantin. Mai recent, urbani╚Öti, sociologi ╚Öi antropologi mai tineri descoper─â ÔÇ×Bucure╚Ötii necunoscu╚ŤiÔÇť, diversitatea din spatele percep╚Ťiei de unitate dezolant─â, ora╚Öul oamenilor din spatele capitalei Prim─âriei, culorile exoticului de dincolo de cenu╚Öiul obi╚Önuin╚Ťei. ├Än acest sens, un volum ├«n curs de publicare, coordonat de Natalia Negru, ne prezint─â ÔÇ×opt ipostaze ale locuirii ├«n Bucure╚Ötiul contemporanÔÇť, sco╚Ť├«nd ├«n eviden╚Ť─â diversitatea ╚Öi creativitatea locuirii din spatele categoriilor standard de locuin╚Ťe ╚Öi modurile ├«n care casa devine (sau nu) acas─â. Nu doar blocuri, ÔÇ×case pe p─âm├«ntÔÇť sau vile, ci ╚Öi locuirile tranzitorii, de la camera de c─âmin la locuin╚Ťa cu chirie, locuirea ├«n spa╚Ťiile disputate ├«ntre fo╚Öti proprietari ╚Öi actuali chiria╚Öi, dar ╚Öi locuirea periurban─â, cea din ÔÇ×ghetouriÔÇť sauÔÇŽ ÔÇ×casa din strad─âÔÇť a celor f─âr─â ad─âpost.

La alt nivel ╚Öi din alt─â perspectiv─â, miza strategiei pentru Bucure╚Öti ÔÇô Capital─â European─â a Culturii 2021 a fost ╚Öi ea o astfel de valorificare a ora╚Öului invizibil, a diversit─â╚Ťii ╚Öi creativit─â╚Ťii marginalizate de centralismul administrativ, dar reperabile ╚Öi recuperabile pentru oricine ├«╚Öi ofer─â r─âgazul s─â priveasc─â.

Dar ╚Öi ÔÇ×cet─â╚ŤeniiÔÇť au ├«nceput s─â priveasc─â altfel, recuperativ, propriul ora╚Ö. Apar astfel, unde nu te a╚Ötep╚Ťi, ini╚Ťiative locale sau chiar individuale de ÔÇ×regenerare urban─âÔÇť, ca s─â vorbesc ├«n jargonul urbani╚Ötilor, mici reamenaj─âri (sau ÔÇ×salv─âriÔÇť) ale unor parcuri, spa╚Ťii publice ╚Öi vecin─ât─â╚Ťi urbane, de multe ori ├«n conflict cu administra╚Ťiile locale ╚Öi sf├«r╚Öind prin c├«╚Ötig de cauz─â. La extrema cealalt─â, ÔÇ×Platforma pentru Bucure╚ÖtiÔÇť devine tot mai coerent─â ╚Öi eficient─â. Tot aici a╚Ö ├«nscrie ╚Öi ineditul ÔÇô ╚Öi excelentul! ÔÇô manual de utilizare a ora╚Öului, ghid de cultur─â urban─â editat de Vera Marin ╚Öi Alexandru B─âl─â╚Öescu, exerci╚Ťiu binevenit de privire inteligent─â a ora╚Öului.

Exist─â, probabil, o doz─â de ÔÇ×fascina╚ŤieÔÇť ├«n aceast─â revizuire recent─â a privirii, o expresie a ÔÇ×dorin╚ŤeiÔÇť noastre de a ne sim╚Ťi bine ├«n locul ├«n care tr─âim, o ÔÇ×iluzieÔÇť care ne permite s─â reful─âm realitatea frustrant─â a acestui Bucure╚Öti al tuturor deziluziilor. Se prea poate. Dar ÔÇ×iluziaÔÇť are dou─â fe╚Ťe. ╚śi dou─â nume: cel─âlalt este speran╚Ť─â. Din disperare, poate, din preaplinul neputin╚Ťei exasperate, cine ╚Ötie, dar se pare c─â printre miticii Bucure╚Ötilor a reap─ârut, eteric─â, speran╚Ťa. Nu putem dec├«t s─â-i ur─âm bun venit!ÔÇŽ   

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, pro┬ş┬şfe┬şsor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Po┬şlitice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Apologia p├«rleazului, Editura Polirom, Bu┬şcu┬şre╚Öti, 2015.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
640px Bathing at Talloires (Bagnade à Taillores) (The Swim) MET DP834430 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.