Excepţionalismul românesc al corupţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Ne-am obi╚Önuit cu aceast─â percep╚Ťie social─â: la noi ca la nimeni! Un soi de narcisism frustrat ne face s─â vedem excep╚Ťionalism rom├ónesc pretutindeni ÔÇô iar ├«n ultima vreme, ne-a crescut apetitul pentru excep╚Ťionalismul mizeriei: s├«ntem, de pild─â, nu doar corup╚Ťi, ci musai cei mai corup╚Ťi! Dar oare chiar a╚Öa s─â fie? 

S─â ne ├«n╚Ťelegem ├«ns─â de la ├«nceput: at├«t presa, c├«t ╚Öi experien╚Ťa cotidian─â a fiec─âruia dintre noi ne ofer─â zilnic suficiente fapte de corup╚Ťie c├«t s─â c─âdem ├«n depresie; ╚Öi este salutar c─â DNA a ├«nceput urm─ârirea lor sistematic─â. Pentru a descrie situa╚Ťia din ╚Ťar─â din acest punct de vedere, am putea s─â ne referim, de pild─â, la una dintre consecin╚Ťele ÔÇ×colateraleÔÇť ale dramei de la Colectiv: interzicerea sau limitarea (?!) activit─â╚Ťilor ├«n institu╚Ťiile care nu au aviz ISU. S├«nt doar c├«teva sute de mii de institu╚Ťii ├«n aceast─â situa╚Ťie. Dac─â am ad─âuga, de pild─â, ╚Öi acordul de mediu, am constata c─â Rom├ónia ca atare nu are aviz de func╚Ťionare. Probabil nu este vorba peste tot de corup╚Ťie, dar pare destul de clar c─â avem de-a face cu un soi de boal─â de sistem, care nu poate fi tratat─â cu paleative punctuale, adic─â trec├«nd peste noapte de la neglijen╚Ť─â cronic─â la vigilen╚Ť─â acut─â. Ce vreau s─â spun cu asta? C─â, evident, nu pun sub semnul ├«ndoielii existen╚Ťa corup╚Ťiei ╚Öi necesitatea m─âsurilor de combatere a ei, ci modul de interpretare a acesteia ca fiind ÔÇ×excep╚Ťia rom├óneasc─âÔÇť, boala congenital─â a noastr─â, doar a noastr─â ╚Öi etern a noastr─â. Altfel spus, nu corup╚Ťia este aici ├«n discu╚Ťie, ci excep╚Ťionalismul ei.

├Än toate clasamentele care ni se prezint─â, Rom├ónia ocup─â ultimul loc, este ÔÇ×cea maiÔÇť. ╚śi a╚Öa ╚Öi este, dac─â referin╚Ťa r─âm├«ne Europa: am fost pe ultimul loc ├«n 2009, s├«ntem coda╚Öi ╚Öi ├«n prezent (Indicele de percep╚Ťie a corup╚Ťiei din 2014), la egalitate cu Bulgaria, Grecia ╚Öi Italia ╚Öi ÔÇ×dep─â╚ÖindÔÇť doar Serbia, Albania ╚Öi Moldova. Dar s─â l─ârgim pu╚Ťin spa╚Ťiul de referin╚Ť─â: Rom├ónia ocup─â locul 69 din 175 de ╚Ť─âri ale lumii, cu un scor de 43 de puncte, adic─â exact media mondial─â a indicelui de corup╚Ťie. Altfel spus, ne plas─âm exact la mijloc ├«n ierarhia corup╚Ťiei ├«n lume, dep─â╚Öind 56% dintre statele lumii. Unde este deci ÔÇ×excep╚Ťia rom├óneasc─âÔÇť?

Bine, mi se va spune c─â restul lumii nu conteaz─â, c─â e ├«njositor s─â ne compar─âm cu ╚Ť─âri am─âr├«te precum Brazilia (cu care s├«ntem la egalitate) sau cu India, China sau Rusia, pe care le dep─â╚Öim de departe; noi s├«ntem europeni, deci trebuie s─â ne compar─âm doar cu europenii. Bine, fie, s─â ne uit─âm atunci mai aten╚Ťi la Europa. Eurobarometrul din 2013 pe aceast─â tem─â a prezentat Comisiei Europene urm─âtoarea situa╚Ťie: majoritatea europenilor (74%) consider─â corup╚Ťia ca fiind o problem─â major─â ├«n ╚Ťara lor; aproape jum─âtate dintre europeni (47%) cred c─â nivelul corup╚Ťiei din ╚Ťara lor a crescut ├«n ultimii trei ani; majoritatea europenilor consider─â c─â institu╚Ťiile locale (76%), regionale (75%) ╚Öi na╚Ťionale (79%) s├«nt atinse de corup╚Ťie; europenii consider─â c─â mita ╚Öi abuzul de putere s├«nt fenomene ├«nt├«lnite ├«n toate sferele serviciilor publice; majoritatea europenilor (70%) s├«nt de p─ârere c─â fenomenul corup╚Ťiei este inevitabil ╚Öi c─â a existat dintotdeauna; doi din trei europeni (67%) consider─â corup╚Ťia ca f─âc├«nd parte din cultura de afaceri a ╚Ť─ârii lor etc. Persoane vigilente ├«mi vor spune, poate, c─â aceasta este o autopercep╚Ťie a st─ârii de corup╚Ťie, iar corup╚Ťia se m─âsoar─â, ÔÇ×obiectivÔÇť, altfel. Cum? Prin opinia exper╚Ťilor ÔÇô ne explic─â Transparency International. Iat─â atunci ce spune un astfel de expert: un studiu Ernst & Young din 2012 constat─â c─â peste o treime din executivii din cele mai importante companii din lume consider─â c─â, ├«n ╚Ťara lor, corup╚Ťia este larg r─âsp├«ndit─â.

Hai s─â nu mai c─âut─âm ├«ns─â paiul din ochii celuilalt ╚Öi s─â vedem b├«rna din ochii no╚Ötri. Corup╚Ťia din sistemul medical, de pild─â. Este uria╚Ö─â, este general─â, o ╚Ötim cu to╚Ťii. Iat─â ce constat─â ├«ns─â Studiul din 2014 coordonat de Ministerul S─ân─ât─â╚Ťii ╚Öi Asocia╚Ťia pentru Implementarea Democra╚Ťiei ╚Öi realizat de CSOP: pe durata ultimei spitaliz─âri, 37% din responden╚Ťi au oferit bani sau aten╚Ťii medicilor; doar ├«n 10% din aceste cazuri medicii au cerut bani (├«n 20% din cazuri pe durata ultimilor ani, conform INSCOP 2013). E mult? Da, dar nu general. M─â mai a╚Ötept ca acum s─â mi se spun─â c─â nu po╚Ťi avea ├«ncredere ├«n statistici. S─â zicem. Dar dac─â nu po╚Ťi avea ├«ncredere ├«n date, noi pe ce ne baz─âm atunci c├«nd facem aser╚Ťiuni indiscutabile despre Rom├ónul corupt?

╚śi un ultim ÔÇ×detaliuÔÇť: Transparency International atrage aten╚Ťia c─â ├«n Brazilia, de pild─â, exist─â ÔÇ×suspiciuni privind coruperea politicienilor (locali) de c─âtre companii petroliere (interna╚Ťionale)ÔÇť. ÔÇ×SuspiciuniÔÇť similare s├«nt men╚Ťionate ╚Öi ├«n multe alte cazuri, ├«n opinia organiza┼úiei corup┼úia fiind ÔÇ×un fenomen care prive┼čte toate economiileÔÇť. Altfel spus, ├«ntr-o pia╚Ť─â mondializat─â, corup╚Ťia a devenit ╚Öi ea, inevitabil, transna╚Ťional─â. Pe de alt─â parte, ar fi ciudat s─â concepem corup╚Ťia ca pe un fenomen al corup╚Ťilor f─âr─â corup─âtori; iar ace╚Ötia pot fi oriunde. Oare cazurile de corup╚Ťie legate de RMGC, Chevron, IMB, Holzindustrie Schweighofer etc. s├«nt doar produsul corup╚Ťiei congenitale a rom├ónilor, oriunde ar fi ei? Din acest punct de vedere, presa rom├óneasc─â a fost uimit─â de un articol al lui Patrick Basham ├«n The New York Times, ├«n care acesta l─âuda Rom├ónia acordului cu RMGC, dar acuza ÔÇ×mania anticorup┼úiei din Rom├óniaÔÇť pentru desfacerea acestui acord. Hora┼úiu Pepine consider─â c─â articolul ÔÇ×este mai cur├«nd dezagreabilÔÇť, dar ├«i recunoa╚Öte meritul c─â ÔÇ×ofer─â, indirect, o imagine mai clar─â asupra curen┼úilor subterani care au configurat politica rom├óneasc─â din ultimul deceniuÔÇť. Welcome to real life, se cheam─â lobby!

├Än concluzie, ar fi total debil s─â ne consider─âm neprih─âni╚Ťi ca fata mare la m─âritat sau, dimpotriv─â, s─â reclam─âm violul colectiv din partea corpora╚Ťiilor ╚Öi a altor ÔÇ×agenturiÔÇť. Dar este cel pu╚Ťin la fel de aberant s─â construim ╚Öi s─â ne complacem ├«n acest excep╚Ťionalism depresivo-maniacal al unei ÔÇ×rase corupteÔÇť (e ├«n ADN-ul rom├ónului, mon╚Öer!). Complementar unei culturi a impunit─â╚Ťii create de marii corup╚Ťi, am construi astfel o cultur─â a neputin╚Ťei ├«n restul societ─â╚Ťii, cu efecte psihologice ╚Öi strategice dezastruoase. Pe de o parte, acest excep╚Ťionalism al corup╚Ťiei devenit religie na╚Ťional─â poate amplifica ÔÇô ╚Öi legitima ÔÇô plecarea indivizilor dintr-o ╚Ťar─â din care corup╚Ťia nu va disp─ârea niciodat─â spre ÔÇ×╚Ť─ârile civilizateÔÇť, unde nu exist─â corup╚Ťie; pe de alt─â parte, cu o societate bolnav─â congenital de corup╚Ťie, Puterea poate decide ÔÇô ╚Öi legitima ÔÇô renun╚Ťarea la (prea mult─â) democra╚Ťie ╚Öi introducerea unei forme de dictatur─â de salvare na╚Ťional─âÔÇŽ

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, pro┬ş┬şfe┬şsor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Po┬şlitice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Apologia p├«rleazului, Editura Polirom, Bu┬şcu┬şre╚Öti, 2015.

O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul ÔÇ×Flac─âraÔÇŁ 2.0
Nu, Adrian P─âunescu nu a fost un ÔÇ×colabora┼úionistÔÇŁ. El a fost un coautor, poate printre cei mai importan┼úi, al cultului lui Ceau┼čescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
├Än Marea Britanie, tradi╚Ťionalele cabine ro╚Öii de telefon au devenit mici galerii de art─â.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruen╚Ťe multiple ├«ntre omul creator ╚Öi ÔÇô juc├«ndu-ne pu╚Ťin cu no╚Ťiunile ÔÇô creatorul tr─âitor.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Teoria chibritului
ÔÇ×A face teoria chibrituluiÔÇŁ e una dintre expresiile colocviale ╚Öi umoristice cunoscute de toat─â lumea, dar pe care dic╚Ťionarele noastre nu le-au ├«nregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia s├«nt cele care dau unei na╚Ťiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Carevas─âzic─â, Viktor Orb├ín ╚Ťine cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care folose┼čte orice mijloc, orice tertip pentru a-┼či m─âri capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Pensionarii de la teras─â
├Ämi vin ├«n minte pensionarii str─âini, turi╚Öti prin Rom├ónia anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia ╚Öi senin─âtatea lor.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Accesul turi┼čtilor, interzis ├«n Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restric┼úii sunt ├«n vigoare pentru turi┼čtii care ajung ├«n Grecia, ├«ncep├ónd cu data de luni, 8 august. Autorit─â┼úile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
B─âtaie ├«n tren ├«ntre un controlor ┼či un c─âl─âtor f─âr─â bilet. Agresorul este c─âutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.
image
┼×iretlicurile lui Vlad ╚Üepe╚Ö: ├Änceputul r─âzboiului cu otomanii
├Än 1460, c├ó╚Ťiva dintre boierii nemul╚Ťumi╚Ťi de Vlad ╚Üepe╚Ö au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea ╚Öi i-au prezentat situa╚Ťia din Valahia ╚Öi probabil unele pove╚Öti exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul ╚Öi 500 de b─âie╚Ťi, Vlad a trimis vorb─â sultanului...
image
Dacia roman─â, o provincie puternic militarizat─â
Distribu┼úia armatei ├«n interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, ┼či anume de a separa ┼či supraveghea neamuri ÔÇ×barbareÔÇŁ care erau poten┼úial periculoase, ├«n special dac─â se aliau ├«ntre ele contra Romei, cum au fost ├«n special sarma┼úii iazigi.