Erotismul simbolic al românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 558 din 23-29 octombrie 2014
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Noica spunea undeva că, în timp ce alte popoare şi-au căutat identitatea, românii au fost preocupaţi mai degrabă să şi-o păstreze. Două excelente cărţi publicate recent la Polirom despre imaginea românilor, construită de maghiari (Melinda şi Sorin Mitu), respectiv de germani (Klaus Heitman) ne reamintesc însă faptul că această imagine de sine la care ţinem atît de mult se naşte în ochii Celuilalt şi se construieşte într-un permanent dialog istoric cu acesta, şi nu într-un mîndru monolog. Căci jocul aparent derizoriu al imaginilor sociale despre noi, despre ei şi reciproce este cel care închipuieşte orice identitate colectivă. Mai mult, Melinda şi Sorin Mitu demonstrează sclipitor cum reprezentările publice ale ungurilor despre români se integrează, de fapt, în geografia simbolică mai vastă a unui Occident care îşi căuta în periferiile sale răsăritene oglinda fermecată. „Atunci cînd vorbesc sau scriu despre români, maghiarii nu fac altceva decît să reproducă modelul occidental de reprezentare a «orientalului» şi «răsăriteanului», cu toate că ei înşişi sînt priviţi de apuseni ca nişte «est-europeni» subdezvoltaţi şi înapoiaţi.“ Această periferie răsăriteană a Europei, aceea a „străinilor din vecinătate“, de la frontierele vetrei civilizaţionale a Occidentului, a fost imaginată de acesta ca o lume ambivalentă, unde Celălalt este succesiv sau simultan străinul şi ruda săracă, barbarul şi bunul sălbatic, alteritatea şi identitatea sechestrată de istorie, ce poate să fie salvată însă, recuperată, reintegrată „civilizaţiei“. Aceeaşi geografie simbolică ce se configurează pe axa Occident – Orient este reprodusă apoi, printr-un soi de „orientalizare internă“, de către micile naţiuni ale acestui spaţiu omogenizat al „Răsăritului“, care reproduc în nume propriu discursul Occidentului, „orientalizîndu-şi“, la rîndul lor, vecinii. Fiecare „tînără naţiune“ bătea la uşile Occidentului civilizat, împingînd frontiera „Orientului“ necivilizat mai spre est, dincolo de Elba – pentru „Europa Centrală“, peste Carpaţi – pentru unguri, dincolo de Dunăre – pentru români etc. „Tocmai această definire ambiguă a «răsăritenilor», ca locuitori ai unui spaţiu aflat între barbarie şi civilizaţie, între Europa şi Asia, le oferă şansa şpopoarelor răsăriteneţ să se salveze şi să se strecoare în spaţiul securizant al unei Europe extinse, cu preţul inventării altor barbari. (...) Ceea ce ne salvează este înapoierea celorlalţi, iar acest sentiment este dublat de satisfacţia ascunsă că ei stau mai prost decît noi.“ Chiar şi astăzi, ce ne-am face fără bulgari?...

Ca orice politică a numirii, nici această „orientalizare“ selectivă nu este inocentă, ci serveşte interese politice explicite şi vise ascunse de mărire. Aplicată Răsăritului, asumată sau negată de către acesta, ea traduce însă şi o partiţie psihologică adînc înrădăcinată în mentalul european, aceea dintre raţiune şi pasiune, spirit şi corp, masculin şi feminin etc., în care Occidentul îşi arogă totdeauna primul termen, proiectînd asupra trans-silvaniilor de la periferia sa cel de-al doilea termen. Analizînd călătoriile în Orient ale lui Pierre Loti, de pildă, Roland Barthes identifică clivajul dintre constrîngere şi dorinţă ca substrat emoţional al opoziţiei Occident – Orient, iar Marianne Mesnil descoperă în scrierile lui Ulysse de Marsillac despre Bucureşti opoziţia dintre civilizaţie şi libertate. Citită în cheia „procesului de civilizare“, această opoziţie se dovedeşte a fi o „revenire a refulatului“, căci „preţul plătit pentru ca civilizaţia să triumfe nu a fost nimic altceva decît corpul“, „civilizat“ – deci controlat raţional – timp de secole. Tocmai de aceea, occidentalii ajung să viseze, vinovat, la libertatea „orientală“.  

Din acest punct de vedere, este fascinant să urmăreşti imaginarul maghiar şi german referitor la „orientalismul“ românesc. Şi pentru unii, şi pentru alţii, farmecul românilor este feminin: bărbaţii sînt leneşi şi oarecare, femeile sînt harnice şi totdeauna frumoase; o frumuseţe naturală – adaugă Mátyási József. Familiile românilor sînt prolifice, „tineri de 18 ani însurîndu-se cu fetiţe de 12-13 ani“, constată jurnalistul Bekasy, fapt pus de Lassú István sau Kóváry László pe seama firii senzuale a românilor. „Şi Viena s-ar plictisi de cucoanele sale / Dacă ar vedea fetele din Ardeal“ – conchide  Mátyási. Germanii merg puţin mai departe şi, lăudînd frumuseţea româncelor, sînt aproape unanimi în a le atribui o deosebită libertate sexuală, mai ales după ce se căsătoresc: „Relaţiile dintre cele două sexe nu sînt defel aşa cum ar fi de dorit“ – constată fraţii Schott. Şi aceasta deoarece românii se conduc „foarte după simţurile lor“, că au „un spirit uşuratic şi superficial“, constituind însă „o umanitate mai liberă“. Femeia româncă este caracterizată prin „pasiunea sudică şi cea orientală“, reprobabilă poate, dar trebuie recunoscut – subliniază Bergner – că „o asemenea făptură îl atrage în mod deosebit pe german“. Polaritatea aici este una nord – sud, dintre „germanicul «imperativ absolut» al datoriei“ şi „înclinaţia, firescul“ şi „impetuozitatea“ din firea meridionalilor români.

„În acest fel, imaginea «bunul sălbatic» – în variantă feminină – îşi găsea în portretul idealizat al ţărăncilor românce o ipostază dintre cele mai convingătoare“ – conchid Melinda şi Sorin Mitu. Ca orice fantasmat „bun sălbatic“, şi românul putea – şi trebuia – să fie civilizat, de mai „civilizaţii“ maghiari, de pildă. Dar românii, folosind exact aceeaşi retorică, s-au poziţionat ca fiind ei adevăraţii purtători ai civilizaţiei la frontierele Occidentului şi au refuzat imaginea de „bun sălbatic“. În cazul particular al erotismului (propriu oricărui „sălbatic“, necivilizat, dar liber...) românii s-au apărat tăcînd: în imaginea pe care am expus-o lumii despre noi înşine, ţăranul român nu are sexualitate, ci numai dor...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.