Elogiul mediocrităţii

Publicat în Dilema Veche nr. 637 din 5-11 mai 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Mediocritatea a ajuns un cuv├«nt de ocar─â. Dar nu acestei ÔÇ×mediocrit─â╚ŤiÔÇť ├«i adresez ÔÇ×elogiulÔÇť meu, ci acelei c─âi de mijloc ╚Öi juste m─âsuri la care se referea, ├«n vechime, mediocritas, ╚Öi ├«n mod special acelei aurea mediocritas despre care vorbea Hora╚Ťiu. ╚śi iat─â de ce:

Se vorbe╚Öte de mult despre cele ÔÇ×dou─â Rom├óniiÔÇť, cel mai adesea cu n─âduf, opun├«nd unei Rom├ónii harnice, progresiste ╚Öi avansate o alt─â Rom├ónie, lene╚Ö─â, ├«napoiat─â, retrograd─â. Nu cred deloc c─â lucrurile stau a╚Öa. Dar este cert c─â devenim tot mai mult o ╚Ťar─â a extremelor, ceea ce se cheam─â U shape society. Adic─â ne dezvolt─âm pe extreme: oameni foarte s─âraci ╚Öi oameni foarte boga╚Ťi, zone prospere ╚Öi zone uitate de Dumnezeu, profesioni╚Öti de excep╚Ťie ╚Öi oportuni╚Öti de profesie,  corup╚Ťi p├«n─â ├«n m─âduva oaselor ╚Öi ideali╚Öti incurabili etc. ├Än medie, am putea spune, nu st─âm nici a╚Öa, nici altminteri. Doar c─â ceea ce lipse╚Öte este exact aceast─â medie. Or, o societate func╚Ťioneaz─â dup─â cum ├«i este, ├«n realitate ╚Öi nu statistic, aceast─â ÔÇ×medieÔÇť. Iat─â, mai concret, la ce m─â refer.

M─âsura unei societ─â╚Ťi dezvoltate este dat─â de clasa ei de mijloc. M─âsura unei societ─â╚Ťi profund rurale ╚Öi agrare, precum Rom├ónia, este dat─â, la r├«ndul ei, de o clas─â de ÔÇ×mijloca╚ÖiÔÇť, de agricultori mici ╚Öi mijlocii. Comunismul le-a distrus pe ambele (at├«t c├«t reu╚Öiser─â s─â se ├«nfiripe), dar nici postcomunismul nu a reu╚Öit s─â ├«ncurajeze refacerea lor. Mai mult, Rom├ónia a cunoscut dou─â tranzi╚Ťii, una urban─â, spre capitalism (centrat─â ├«ns─â obsesiv pe ÔÇ×atragerea de capital str─âinÔÇť), ╚Öi alta, rural─â, spre ÔÇ×feudalismÔÇť (gener├«nd un soi de neoiob─âgie, ├«n care 0,6% din proprietari de╚Ťin 52% din terenurile agricole ale ╚Ť─ârii, ├«n timp ce 82% au terenuri de sub 5 hectare, 2,6 milioane de gospod─ârii de┼úin├«nd sub 1 hectar de p─âm├«nt). Iar inegalit─â╚Ťile continu─â s─â se accentueze ╚Öi s─â se generalizeze la toate nivelurile: ╚Ťara are regiuni dezvoltate ╚Öi regiuni defavorizate; regiunile defavorizate au zone prospere ╚Öi zone s─ârace; zonele s─ârace au ora╚Öe mai r─âs─ârite ╚Öi shrinking cities, ora╚Öe ├«n destr─âmare; iar acestea au cartiere mizere ╚Öi o centur─â reziden╚Ťial─â de vile de lux. Rom├ónia toat─â este un soi de p─âpu╚Ö─â ruseasc─â a inegalit─â╚Ťilor. Cu toate acestea, peste dou─â treimi dintre rom├óni se consider─â ÔÇ×clas─â de mijlocÔÇť, chiar dac─â ├«n jur de 45% declar─â c─â au venituri doar pentru strictul necesar; este deci mai mult o imagine de status, o visare, o dorin╚Ť─â. Clasa noastr─â de mijloc este firav─â ╚Öi str├«ns─â cu u╚Öa din ambele p─âr╚Ťi, at├«t de cei prea boga╚Ťi ca s─â accepte concuren╚Ťa, c├«t ╚Öi de cei prea s─âraci pentru a admite diferen╚Ťa.

M─âsura unei societ─â╚Ťi avansate o d─â nivelul de educa╚Ťie al acesteia. Dar aten╚Ťie, nu v├«rfurile, nu excep╚Ťiile, ci acea aurea mediocritas care ├«nseamn─â c─â toat─â popula╚Ťia este educat─â corespunz─âtor! Sistemul nostru de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt produce procente tot mai mari de abandon ╚Öcolar ╚Öi cohorte de elevi care nu pot trece bacalaureatul, dar este pepiniera unor olimpici excep╚Ťionali (de fapt, ace╚Ötia nu s├«nt rezultatul ÔÇ×sistemuluiÔÇť, ci al unui grup de desc─âli de excep╚Ťie). O ╚Ťar─â este ├«ns─â prosper─â prin masele sale de oameni educa╚Ťi, prin meseria╚Öii ╚Öi profesioni╚Ötii s─âi buni, din care apoi se pot selecta cei foarte buni; noi ne am─âgim ├«n continuare c─â ne salv─âm prin c├«te un geniu la suta de mii de semidoc╚Ťi ╚Öi analfabe╚Ťi, care reface ÔÇ×imagineaÔÇť noastr─â ├«n lume.

M─âsura unei societ─â╚Ťi prospere este dat─â de starea de s─ân─âtate ╚Öi de longevitatea ei. Pentru aceasta, este nevoie ca toate cadrele medicale s─â fie competente, astfel ├«nc├«t orice individ, fie el din Bucure╚Öti sau din ultimul sat, s─â poat─â fi tratat corespunz─âtor ├«n caz de nevoie. Adic─â tratat corect, bine, nu ÔÇ×excep╚ŤionalÔÇť; de medici excep╚Ťionali este nevoie doar pentru cazuri excep╚Ťionale. ╚śi ├«n acest domeniu avem ÔÇ×olimpiciÔÇť, dar, ÔÇ×├«n medieÔÇť, Rom├ónia are cea mai sc─âzut─â speran╚Ť─â de via╚Ť─â la na╚Ötere din UE.

M─âsura unei societ─â╚Ťi civilizate este dat─â de gradul ei de cultur─â. De cultur─â ├«mp─ârt─â╚Öit─â de c├«t mai mul╚Ťi dintre membrii acesteia. Noi avem o ÔÇ×elit─â cultural─âÔÇť care s-a rupt de ÔÇ×maseÔÇť ╚Öi mase de hateri care detest─â aceste elite. Cu to╚Ťii ne ├«ntreb─âm unde ne s├«nt valorile ╚Öi modelele, dar fiecare se consider─â un model ╚Öi ╚Ťine mor╚Ťi╚Ö la propriile sale valori. ÔÇ×Calea de mijlocÔÇť a comunic─ârii, a dialogului pare s─â fi disp─ârut din spa╚Ťiul nostru public.

O societate, ├«n general, depinde de demografia sa. ├Äntre 1990 ╚Öi 2012, noi am pierdut 3,9 milioane de locuitori, ├«n 2030 Rom├ónia urm├«nd s─â aib─â aproximativ 17,6 milioane. Migra╚Ťia, fireasc─â ├«n condi╚Ťiile globaliz─ârii, a devenit la noi un exod. Pe ace╚Öti migran╚Ťi ├«i trat─âm fie drept ÔÇ×c─âp╚ÖunariÔÇť, fie drept pepinier─â de viitori ÔÇ×antreprenoriÔÇť pe care ├«i a╚Ötept─âm s─â se ├«ntoarc─â acas─â. Nu s├«nt nici una, nici alta. Nu s├«nt ÔÇ×s─âr─ântociiÔÇť (cei mai s─âraci nu migreaz─â niciodat─â, nic─âieri!), dar nici doar ÔÇ×v├«rfurileÔÇť (de╚Öi exist─â ╚Öi un evident brain ┬şdrain). Ei s├«nt mai degrab─â o clas─â de mijloc poten╚Ťial─â, dar lipsit─â de oportunit─â╚Ťi de realizare, care pleac─â ├«n c─âutarea acestor oportunit─â╚Ťi ╚Öi care, c├«nd ╚Öi dac─â se ├«ntorc, au parte doar de opreli╚Öti.

├Än sf├«r╚Öit, m─âsura fericirii (chiar dac─â aceasta nu poate fi m─âsurat─â) este tocmai o astfel de just─â m─âsur─â ├«n toate, de aurea mediocritas. ╚śi poate c─â aici se adun─â cel mai vizibil efectele lipsei noastre de m─âsur─â: s├«ntem, de ani buni, ╚Ťara cu cel mai sc─âzut nivel de satisfac╚Ťie de via╚Ť─â din UE. Nu cred c─â e ├«nt├«mpl─âtorÔÇŽ

Pot reveni acum, pe alte c─âi, la o relativ recent─â obsesie: excep╚Ťionalismul ro┬şm├ó┬şnesc. ├Än dubla sa alc─âtuire, de ex┬şcep┬ş╚Ťionalism al dec─âderii ╚Öi ex┬şcep┬ş╚Ťio┬şna┬şlism al elec╚Ťiei, acesta nu face dec├«t s─â a┬şcrediteze, alternativ, dar la fel de megaloman, fie o extrem─â a celor ÔÇ×dou─â Rom├óniiÔÇť, fie cealalt─â, ca ╚Öi cum ╚Ťara noastr─â ar fi, constitutiv ╚Öi iremediabil, dr. Jekyll ╚Öi Mr. Hyde. Ceea ce nu este dec├«t o p─âguboas─â (re)construc╚Ťie social─â devine astfel destin istoric implacabil, ├«n fa╚Ťa c─âruia nu po╚Ťi dec├«t s─â te ├«nclini: les jeux sont faits, rien va plusÔÇŽ Este o trist─â nem─âsur─â ├«n toate acestea!

├Änchei cu o m─ârturisire onest─â, chiar dac─â ╚Ötiu c─â va fi r─âst─âlm─âcit─â: am fost, s├«nt ╚Öi m─â voi str─âdui p├«n─â la final s─â fiu un intelectual mediocru: adic─â un profesionist bun ╚Öi nimic mai mult. Cred ├«n aurea acestei mediocritas ╚Öi ├«n utilitatea ei social─â! A╚Öezat ├«n fericirea moderat─â a acestei st─âri, pot s─â m─â bucur ├«ns─â de excep╚Ťionalitatea altora. Dar ╚Öi s─â r─âm├«n prudent cu preten╚Ťiile de excep╚Ťionalism ale multoraÔÇŽ

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, pro┬ş┬şfe┬şsor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Po┬şlitice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Apologia p├«rleazului, Editura Polirom, Bu┬şcu┬şre╚Öti, 2015.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.