Economia marginală

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Branduirea optimismului jpeg

„Mîna invizibilă a Pieţei“ nu poate reglementa niciodată, integral, sistemul economic, totdeauna vor exista zone de deficit de piaţă şi/sau de oferte alternative şi surprinzătoare, pe care piaţa va încerca să le recupereze, să le integreze în sistemul său ori chiar să le anticipeze, fără a ajunge însă vreodată să obţină un monopol real şi total.

Sună extrem de abstract şi pretenţios, dar avem la îndemînă o sumedenie de exemple simple, din viaţa noastră de zi cu zi. Să începem cu două cazuri extreme. Pe de o parte, să ne gîndim la cîteva dintre „nişele“ pe care le speculează, cu dibăcie, romii: piaţa reglementată nu asigură suficiente parcări organizate pentru cererea existentă – „antreprenori“ individuali profită de acest deficit şi asigură o ofertă marginală clienţilor acestora; economia instituţionalizată nu reuşeşte să reglementeze reciclarea bănoasă a gunoaielor – reţelele de romi organizează o economie marginală a deşeurilor etc. Pe de altă parte – şi la extrema cealaltă –, economia culturală este foarte slab dezvoltată şi lasă nesatisfăcute cererile culturale ale unei părţi semnificative a populaţiei – o serie de intelectuali creativi configurează o piaţă culturală marginală, dar efervescentă. Uneori, aceasta se populează prin ieşirea personală din piaţa mainstream, prin diverse forme de downshifting lucrativ.

Altă pereche de exemple, cam la fel de diferite: piaţa actuală înseamnă consum, iar consumerismul individualizează, izolează şi... consumă mult, excesiv de mult. Tehnologiile existente pe piaţă oferă, însă, mijloacele de a ieşi, parţial, din acest cerc consumerist al cererii şi al ofertei: freecycling, car sharing sau couchsurfing constituie o astfel de familie. Pe scurt, principiul e cam acesta: eu am un obiect de care nu mai am nevoie, un loc liber în maşină, o casă liberă o lună – le ofer cui are nevoie şi, mai devreme sau mai tîrziu, voi beneficia, la rîndul meu, de un obiect, transport sau găzduire gratis sau mai ieftine. Pe lîngă reducerea consumului indus de piaţă (şi, implicit, a cheltuielilor personale), această reciprocitate virtuală, care reciclează mai vechiul dar şi contradar, permite, ca şi acesta, o întărire a relaţiilor sociale, deficiente în societăţile de piaţă. Cu cîteva registre mai în josul ierarhiei sociale, pe Valea Cerbului, de pildă, s-a înfiripat, în ultimii doi-trei ani, un soi de sat de vacanţă al oamenilor cu mai puţini bani, care se instalează acolo, cu rulote şi corturi, pe toată perioada concediului lor, se autogospodăresc, îşi trasează „curţi“ şi stabilesc relaţii de „vecinătate“, constituind o comunitate turistică în afara circuitelor industriei turismului. Acest lucru este posibil şi datorită faptului că nu există o ofertă reglementată şi adecvată de camping care să preia această cerere crescîndă; oferta Primăriei se reduce la acces la natură, plus WC, contra „taxei de ecologizare“.

De multe ori însă, piaţa recuperează rapid aceste nişe marginale. Este cazul, de pildă, al „produselor tradiţionale“, o nişă a unor ţărani întreprinzători, rămaşi fără economie domestică, dar pe care lanţuri de desfacere au preluat-o şi au branduit-o, la scurt timp după apariţia ei.

Practica nu este recentă şi în nici un caz nu a fost inventată de românii descurcăreţi. Ea a existat chiar şi în timpul comunismului. Mulţi au vorbit, în acest caz, despre o „economie a penuriei“. Gerhard Creed, un antropolog american care a lucrat în Bulgaria, a identificat şi un alt mecanism, pe care l-a botezat „domesticirea industriei“, urmărind modul în care populaţia rurală proletarizată deturna – nu totdeauna legal – resursele industriei promovate de stat în avantajul gospodăriilor personale din satele de obîrşie. După căderea comunismului, această domesticire a industriei locale s-a transformat adesea într-un soi de „domesticire“ a pieţei mondializate, la care ruralii aveau acces limitat, dar pe care au încercat să o aducă „acasă“.

Şi exemplele ar putea continua. Ceea ce este însă destul de clar e faptul că există, se pare, pretutindeni şi permanent, o astfel de economie marginală, o borderline sau left out economy, ca să spunem aşa, nereglementată (pe moment) de piaţă, dar trăind la marginea ei şi din identificarea „deficiturilor de piaţă“, existente la un moment dat – uneori, tot atîtea oportunităţi de economie socială spontană. Această economie marginală nu este neapărat o „economie a penuriei“ şi nici doar o „economie informală“ sau „neagră“, sancţionată de piaţa oficială ca fiind la marginea legalităţii. Ea există, pur şi simplu, ca spaţiu necesar de libertate şi creativitate al oricărei economii dominante: societăţile actuale nu sînt doar multiculturale, ci şi – sau mai ales de aceea – multieconomice, o evidenţă pe care economiştii şi clienţii lor nu sînt dispuşi să o recunoască. Mai mult, această economie marginală poate fi o componentă creativă a viitoarelor pieţe şi le „unge“ pe cele existente, împiedicîndu-le să se „gripeze“ în propriile angrenaje. Fără această economie marginală, societatea românească ar fi avut mari probleme, atît în timpul comunismului, cît şi după căderea acestuia. În plus, strategiile economiei marginale au un mare avantaj în perioadele de destructurare a pieţei. Luînd, din nou, două exemple extreme, se pare că exact romii neintegraţi, dar şi intelectualii neadaptaţi din timpul comunismului, practicînd mai ales o „economie marginală“, au avut cele mai mari şanse de reuşită după căderea acestuia.

Veţi spune că şi această „economie marginală“ este tot o economie de piaţă şi nu se sustrage mecanismelor generale ale pieţei, pe care le propovăduiesc economiştii. Nu am nimic împotrivă, dar atunci înseamnă că nu ar mai trebui să vorbim despre mîna invizibilă a pieţei, ci de faptul că aceasta are, în fond, două mîini şi că dreapta nu ştie totdeauna ce face stînga...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Furtuni cu grindină și vânt puternic în mai multe zone din țară. La Tulcea, ISU a emis mesaje RO-ALERT VIDEO
ISU Delta Tulcea a emis un mesaj RO-Alert pentru atenționarea locuitorilor, din Tulcea, Nufărul, Murighiol, Sarichioi, Babadag, Kogălniceanu, Frecăței, Somova și toate localitățile din Deltă Dunării.
image
Se află omenirea în pragul celui de-al Treilea Război Mondial? Ce spun specialiștii
Preocupările legate de izbucnirea unui al Treilea Război Mondial sunt crescânde, având în vedere recentele evenimente petrecute în Orientul Mijlociu, dar și situația din Ucraina.
image
Cum a fost aleasă Dobrogea ca loc de construcție al Centralei nucleare. Proiectul demarat de Nicolae Ceaușescu și inaugurat de Ion Iliescu VIDEO
Specialiștii au identificat și studiat mai mult de 120 de posibile amplasamente pentru centrală şi au fost luate în calcul mai multe bazine: Dunărea, Vişeul de Sus, Someşul Cald, Crişul Negru, Mureşul, Oltul, Siretul, Suceava, Moldova, Prutul Superior. În cele din urmă, a fost aleasă Dobrogea.

HIstoria.ro

image
Femeile din viața lui Lucrețiu Pătrășcanu
Lucrețiu Pătrășcanu a fost un personaj al deceniilor 4 și 5, controversat în timpul vieții, cat și după asasinarea sa în 1954.
image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.