Dincolo de ţăran, statul

Publicat în Dilema Veche nr. 490 din 4-10 iulie 2013
Branduirea optimismului jpeg

„Ca să dau din mine un of, cred că nici un program guvernamental de după Revoluţie nu s-a ocupat de viaţa satului românesc“ – declara cu of Constantin Chirilă, primarul comunei Prisăcari, în dosarul Dilemei vechi din numărul anterior. Şi o făcea în cunoştinţă de cauză. Ceea ce a realizat el în comuna sa este un lucru minunat. Alexandra Toderiţă şi Cristian Ghinea, realizatorii dosarului, mai dau alte cîteva exemple de experimente reuşite, care se înscriu pe drumul cel bun al „asocierii“. Aş putea să adaug şi eu cîteva. Dacă le-am aduna pe toate, am ajunge la cîteva sute bune, implicînd, probabil, cîteva zeci, poate sute de mii de persoane. Pînă la cele aproximativ 9 milioane de locuitori din mediul rural mai este, însă, cale lungă...

Cum am ajuns aici? De ce este România o low trust society, în care rezistenţa la asociere, mai ales în mediul rural, este un handicap structural al dezvoltării? Amintirea sumbră a CAP-urilor? Firea ţăranului, acel fantasmatic „ADN al românului“ despre care vorbeşte presa? Desigur, e cîte ceva şi din aceste cauze „endogene“. Dar nu am fi ajuns aici fără o altă cauză – „exogenă“ –, pe care o exprimă, în acelaşi dosar, preotul Pavel: „Să vă spun ceva: guvernanţii nu vor dori niciodată ca oamenii să fie asociaţi. Pentru că o masă asociativă înseamnă o masă care îşi cere drepturile.“

Să ne aducem aminte. Decooperativizarea, indiscutabil necesară, a fost gîndită însă politic, nu economic. Legile funciare ulterioare, în vechea tradiţie românească, au fost agrare, nu agricole, vizînd restaurarea proprietăţii, dar nu şi promovarea productivităţii. Adică, în ultimă instanţă, tot politice, şi nu economice, dînd cîştig de cauză mai degrabă „ţăranilor“ – sub Iliescu – şi „boierilor“ – sub Constantinescu: v-am dat pămînt, mai departe vă priveşte. Rezultatul a fost aceeaşi veşnică fărîmiţare a loturilor agricole şi o revenire masivă la economia de subzistenţă (cam 70% dintre gospodării).  

Pe de altă parte, dezindustrializarea (prezentată doar drept „trecere la economia de piaţă“), la fel de necesară şi ea, într-o anumită măsură, a creat primii şomeri. Cei care primiseră şi un petic de teren la ţară au fost primii disponibilizaţi. Logica a fost, din nou, prioritar politică: şomerii sînt o masă periculoasă, mai ales dacă se asociază în sindicate şi fac greve prin oraşe, aşa că dispersarea măcar a unei părţi a lor în satele de origine reducea riscurile pentru putere, orice culoare ar fi avut aceasta. Astfel, s-a ajuns ca după 1996 să se răstoarne, pentru prima dată în istoria modernă a României, fluxurile de migraţie sat – oraş. Între timp, şi sindicatele au fost reduse la tăcere...

Înghesuiţi în sate şi decapitalizaţi, oamenii au ales – individual – calea emigrării, iar cei rămaşi în colectiv au fost lăsaţi la cheremul baronilor şi baroneţilor locali, în schimbul asigurării maselor de alegători: avantaj clasa politică.

Adică politicul nu a făcut chiar nimic în această privinţă? Ba da. Pe de o parte, a avut iniţiative punctuale şi mai mult reactive, ajutîndu-i cînd pe unii, cînd pe alţii. Dar, vorba aceluiaşi Constantin Chirilă: „Ministerul Agriculturii degeaba mă consideră subvenţionat azi, dacă îmi dă banii la iarnă. Legile naturii sînt foarte exacte şi precise. Noi dăm legi guvernamentale ignorînd legile naturii.“ Pe de altă parte, a „implementat“ reglementările europene. Doar că, după 2000, constatînd că s-a confundat satul cu agricultura, PAC a introdus şi a încercat să privilegieze faimosul pilon II, de dezvoltare rurală (modernizarea satelor şi a agriculturii, dezvoltarea ramurilor economice alternative agriculturii, protejarea mediului şi a peisajului rural), şi nu doar de subvenţionare a producţiei agricole. Rezultatul la noi? 1,5% dintre exploataţi au cumulat 56% din subvenţiile europene directe – ne atrage atenţia CRPE. Cît despre „dezvoltarea ramurilor economice alternative agriculturii“, încă nici o veste...

Ruralul este, astfel, principala sursă de disparităţi între România şi celelalte state europene, precum şi a disparităţilor interne dintre „cele două Românii“. Să reamintim cîteva dintre ele:

● România are cea mai mare populaţie agricolă din Europa (de aproape cinci ori mai mare decît media UE), dar cea mai mică suprafaţă medie a unei exploataţii. Dacă adăugăm aici şi pe cei care lucrează parţial în agricultură, decalajul se măreşte considerabil.

● 2,6 milioane de gospodării din România deţin sub 1 hectar de pămînt, versus 9600 de gospodării care deţin peste 100 de hectare.

● 99,2% dintre exploataţiile agricole din ţara noastră sînt ferme individuale de subzistenţă, şi numai restul de 0,80%, care deţin 44% din suprafaţa agricolă, sînt exploataţii cu personalitate juridică.

● Doar 4% din populaţia activă din mediul rural are studii superioare, faţă de 25,4% în mediul urban.

● În mediul rural, raportul de locuitori la un medic este de 1417, faţă de o medie de 378 de locuitori la un doctor, în mediul urban.

● Doar 3,41% dintre drumurile comunale sînt modernizate, mai mult de 25% dintre comune neputînd utiliza drumurile în perioadele cu precipitaţii – ceea ce contribuie la faimoasele „pungi de sărăcie“.

● Veniturile unei gospodării din mediul rural reprezintă aproximativ 50% din veniturile unei gospodării urbane.

Aceste lucruri se ştiu de mult şi erau previzibile de la început. În ultima vreme, pe un fond general de disperare, au apărut cîteva iniţiative particulare de succes. Omul sfinţeşte locul, ce-i drept, dar nu şi toată ţara; acolo trebuie să intervină şi statul! Dar se pare că acesta nu este încă interesat să o facă...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Germania a arestat doi cetăţeni ruşi care ar fi conspirat să atace o bază militară americană
Doi cetățeni ruși au fost arestați în sudul Germaniei, fiind suspectați că au plănuit atacuri de sabotaj împotriva unor instalații militare americane, au anunțat joi procurorii germani.
image
O româncă se judecă de zece ani cu Elon Musk. Inițialele numelui său sunt pe acumulatorii mașinilor Tesla Model S
Brașoveanca Cristina Bălan a fost un inginer de mare viitor la Tesla, dar a fost concediată pentru că a atras atenția asupra unor defecte de fabricație. După zece ani încă se judecă cu Elon Musk
image
Cum arată interiorul „celei mai scumpe case” din lume, cu 100 de camere. Pentru ce sumă fabuloasă este scoasă la vânzare VIDEO
Castelul vast Chateau d'Armainvilliers din Seine-et-Marne, Franța, considerat a fi cea mai scumpă casă din lume, este scos la vânzare pentru 363 de milioane de lire sterline, potrivit Express.co.uk.

HIstoria.ro

image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.
image
Căderea lui Cuza și „monstruoasa coaliţie”
„Monstruoasa coaliţie“, așa cum a rămas în istorie, l-a detronat pe Alexandru Ioan Cuza prin lovitura de palat din 11 februarie.