De la iarba dracului la „vezi tu pe dracu’“

Publicat în Dilema Veche nr. 685 din 6-12 aprilie 2017
Cum poate fi Bucureştiul capitală europeană a culturii? jpeg

Da, știu, fumatul este un subiect tabu, iar a spune că e ceva în neregulă cu escaladarea campaniei antifumat e de-a dreptul riscant. Dar tocmai de aceea este un subiect incitant! Fumatul există și tot așa există și ideologia antifumat: sînt fenomene sociale și deci obiect de studiu (sau măcar de cu­riozitate…) pentru științele sociale. Să ne înțelegem însă: chiar dacă sînt fumător, asta nu înseamnă că minimalizez în vreun fel importanța avertismentului sau că încerc cumva să pledez cauza fumătorului frumos și liber. Deci să nu revenim asupra acestui aspect: faptul că fumatul este un risc major pentru sănătate este o premisă indiscutabilă. Ceea ce mă interesează este însă cum e „împachetată“ această informație, cum este marketizat acest risc și ce ne spun toate acestea despre societatea în care trăim.

Pentru aceasta, trebuie să aruncăm însă un ochi la trecut. Ei bine, tutunul a intrat în secolul al XVI-lea în Europa ca medicament – și așa l-a înregistrat și Tudor Pamfile în folclorul românesc. El a fost condamnat mai întîi de Biserică, aceasta asociindu-l cu lucrarea Diavolului: iarba dracului. Iar această condamnare a tutunului apare mai devreme în lumea ortodoxă decît în cea catolică, pentru simplul motiv că aceasta nu a avut colonii, deci nu a avut acces la tutun, astfel că statul nu a putut face profit din impozitarea propriilor consumatori de tutun. Motiv pentru care statele mari producătoare și exportatoare de tutun au continuat să fie și ocrotitoare ale fumatului pînă relativ recent: faimoasa campanie Marlboro Man, inițiată de Leo Burnett în 1954, a durat pînă în 1999. De prin anii 1960, odată cu mișcările de eliberare a corpului, au început să apară însă primele avertismente documentate științific despre riscul fumatului, pentru ca, pe măsură ce corpul a devenit un cult de masă, fumatul să devină și el un dușman (principalul dușman!) al acestui corp perfect, sănătos și veșnic tînăr. „Timp de secole, a existat o străduinţă de a convinge oamenii că nu aveau un corp – amintea Baudrillard în 1970; astăzi există obstinarea sistematică de a-i convinge de corpul lor. Totul probează astăzi că acest corp a devenit obiect de mîntuire. Acesta s-a substituit literalmente sufletului în această funcţie morală şi ideologică.“ Suspectarea, apoi stigmatizarea fumatului se încadra în acest nou spirit al vremii.

Într-un excelent studiu despre istoria tutunului, Petre Matei trasează, simplificînd, următoarele trei etape: „s-a trecut de la condamnarea strict religioasă (iarba dracului) la condamnarea religioasă cu argumente medicale (sinucidere lentă prin afecțiunile provocate, deci păcat împotriva Domnului), pentru a se ajunge, în sfîrșit, la condamnarea exclusiv medicală din prezent (boli, îmbătrînire prematură, moarte)“. Și mai adaugă o sugestie prețioasă: „Credem că este util să abordăm tutunul dintr-o perspectivă a istoriei fricii“. La rîndul meu, aș putea detalia astfel: de la reprezentarea socială a tutunului ca „iarba dracului“ la aceea de produs de lux (suprataxare) și de aici la fumatul ca infracțiune; de la o preocupare legată de suflet la una centrată pe corp; de la fumatul ca obiect de blam la considerarea acestuia ca un comportament antisocial controlat cu strictețe; și, în sfîrșit, de la o cultură a rușinii la una a fricii. Fumatul nu mai este acum o simplă neglijență individuală, ci o vină socială – sau de-a dreptul o infracțiune. Ar fi interesant de urmărit evoluția recentă a campaniei antifumat, de la simplele avertismente la imaginile înfricoșătoare de pe pachetele de țigări și de aici, mai recent, la imagini cu copii care își plîng moartea părinților, datorată, evident, fumatului. De la avertizare, campaniile antifumat au trecut la culpabilizare și de aici la stigmatizare: fumătorul este dușmanul. Odată identificat, acesta va fi apoi urmărit cu excesive delicii sadice: de la iarba dracului la „vezi tu pe dracu’“!…

De acord, repet, fumatul este o cauză majoră de boală și moarte, dar ce înseamnă această frică punitivă care a ajuns să-l însoțească? Să aruncăm, spre comparație, un ochi și la a doua cauză mondială de mortalitate, după fumat: obezitatea. În SUA, de pildă, rata acesteia a ajuns în ultimii ani la +/-35%, produce aproximativ 18% dintre decese și costă economia americană între 150 și 210 miliarde pe an. Cauza acestei epidemii? Două-trei mese pe săptămîna la un fast-food cresc cu 33% riscul de obezitate, și două-trei pahare de băuturi carbogazoase pe zi mai adaugă vreo 30%. Speriați, specialiștii au tras semnalul de alarmă, iar unii au propus suprataxarea (faza „produs de lux“) alimentelor producătoare de obezitate. Rezultatul? Cîinii latră, ursul trece: companiile implicate sînt mult prea puternice. Dacă fumatul este stigmatizat în unanimitate, obezitatea este, iată, exonerată de vreo vină a individului și reabilitată public: este politic incorect să-i spui cuiva „obez“! Sănătatea este și ea un joc de putere și „politici corecte“…

Chiar și datele pe care se bazează împachetarea fricii și promovarea vinovăției pot intra în astfel de jocuri de putere. Acestea încep cu cine furnizează aceste date: comparînd cercetări asupra relației dintre băuturile carbogazoase și obezitate, de pildă, niște specialiști au constatat că această corelație era confirmată cu o frecvență de șapte ori mai mare în laboratoarele independente față de cele folosite de diverse firme implicate. Jocurile de interese continuă apoi cu ce anume se spune publicului și ce nu. Cel mai simplu, comunicarea este manipulată prin omisiune: fumatul duce la moarte; OK, dar cam cîte țigări în medie, de cîți ani, cu ce antecedente? Dat fiind că fumatul ca atare trebuie stigmatizat și nu doar excesul său, răspunsul este, științific, unul vag: fumatul, așa, în general… Și exemplele pot continua.

Ce vreau să spun cu toate acestea? Mai întîi, o constatare banală: între sănătate și îngrijirea sănătății intervin nenumărate filtre ale informației, care sînt orice, numai inocente nu. Apoi, că utilizarea fricii ca mijloc de convingere poate transforma necesara prudență în inutilă isterie. Și, în sfîrșit, o curiozitate: la un risc egal al fumatului pentru toți oamenii, de ce Germania a păstrat pretutindeni baruri pentru fumători, iar țări mai rebele, precum Italia, Grecia sau, iată, România, au devenit peste noapte campioanele europene ale antifumatului? Ceea ce mă deranjează, deci, nu este controlul fumatului, ci ipocrizia statului și isteria individului în modul în care se exercită acest control. 

Vintilă Mihăilescu este antropolog, pro­­fe­sor la Școala Națională de Științe Po­litice și Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Apologia pîrleazului, Editura Polirom, Bu­cu­rești, 2015.

640px Boulevard Unirii jpg
Cu mîndrie despre România, cu luciditate despre români
România va construi și spitalele regionale și municipale (este greu de spus cînd), pentru că dacă acum este moda stadioanelor, cu siguranță va veni și cea a spitalelor.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Dependența de China
În discursul despre care aminteam mai devreme, Rishi Sunak propunea ca relațiile cu China să fie guvernate de acum înainte de un „pragmatism robust”.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Nota testamentară a lui Constantin Noica
S-au găsit, inevitabil, și hermenuți subtili, care să extindă „marasmul” nicasian asupra „discipolilor”.
Frica lui Putin jpeg
Dr.
Bine, dar de ce totuși au nevoie să-și pună la rever acest păcătos de dr.? Vanitate?
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Doar educația...
Și eu cred că responsabilitatea, respectul pentru ceilalți și hărnicia sînt valorile fundamentale pe care trebuie să le insuflăm celor ce vin după noi.
m simina jpg
Primul SMS din istorie
Fix treizeci de ani, așadar, de la primul mesaj scurt trimis (Short Message Sent) din istorie.
Iconofobie jpeg
Un demon atipic
Ambii reprezintă niște „realități” abstracte, imprecise, încărcate de mister și neclaritate semantică.
„Cu bule“ jpeg
Șofer de duminică
Popularitatea expresiei se reflectă în extinderea tiparului la alte ocupații.
HCorches prel jpg
Voi știți formula permanganatului de potasiu?
Așa era ea, o profesoară severă din cale-afară, la orele căreia nu se auzea nici musca.
radu naum PNG
Putem să vorbim despre un campionat prea mondial de fotbal?
Un minunat Panama-Oman va putea fi savurat la viitoarea Cupă Mondială. Sau un Brazilia – St. Kits şi Nevis, acolo să vezi distracţie! Nu s-au gîndit rău venerabilii.
p 7 WC jpg
Evitabila creștere a extremei drepte germane
Dar nu și în Germania, unde partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland (AfD) are, deocamdată, un succes neînsemnat.
Comunismul se aplică din nou jpeg
De ce se opune Austria
Mi-am adus aminte atunci și cum o cunoștință din Oetz mi-a explicat odată că pe văile mai dinspre Elveția mă puteam întîlni cu oameni nesuferiți și încuiați.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.

Adevarul.ro

Oraș plutitor Foto AT Design Office via The sun webp
Planuri uimitoare pentru un oraș plutitor, cu străzi subacvatice. Unde ar urma să fie construit cel mai ambițios proiect din istorie
Planurile pentru un proiect de oraș plutitor pe apă în largul coastelor Chinei ar fi, dacă ar fi construit, cel mai ambițios proiect urban din toate timpurile.
 Razboi Rusia Ucraina elicopter rusesc de recunoastere şi atac Kamov Ka-52 Alligator in misiune de lupta in Ucraina 27-28 mai 2022 FOTO Profimedia / Ministerul rus al Apărării
Spațiul aerian, mortal pentru ambele părți, în războiul din Ucraina. Cum încearcă piloții să păcălească radarul VIDEO
Piloții ruși și ucraineni își asumă riscuri enorme la fiecare zbor, fie el cu un avion de vânătoare, fie cu elicopterele, în încercarea de a evita să fie depistați de radarele inamicilor.
Astronauți în spațiu  Captură video NASA png
Imagini spectaculoase publicate de NASA. Doi astronauți montează panouri solare pe Stația Spațială Internațională
NASA a publicat un scurt video cu doi astronauți americani care au instalat două panouri solare pe Stația Spațială Internațională, iar imaginile sunt spectaculoase.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.