Culture matters

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Farmecul discret al Iașilor jpeg

Dacă de Sfîntul Andrei tot se deschid cerurile, nişte amici mai întreprinzători, la propriu şi la figurat, mi-au cerut să-mi aduc „luneta“ de antropolog şi să împărtăşesc unei selecte adunări cam ce văd eu din anul viitor. E vremea sărbătorilor, cînd tot omu’ începe să se gîndească deja la ce-o să fie la anul, iar rolul de Tata Omidantropu’ era nostim şi provocator, aşa că m-am prins în joc.

Dar ce previziuni putea să facă un antropolog pierdut printre economişti de vîrf, bancheri, supermanageri şi alţi oameni serioşi, care îşi argumentau profeţiile despre sfîrşitul crizei, tehnologii revoluţionare, megatrenduri mondiale şi alte probleme grave ale ţării şi omenirii? Neştiind să vorbesc decît despre ceva legat de cultură, am privit, deci, la steaua culturii pe anul 2014. Şi am avut o revelaţie: mi s-a părut că o văd strălucind, urcînd zglobie pe firmament!

Să ne lămurim însă: steaua antropologică a culturii nu este luceafărul culturii „înalte“, iar strălucirea ei nu se măsoară în număr de autori clasici citiţi în ultima lună sau de spectacole de teatru şi operă vizionate în acelaşi interval de timp. În această privinţă, n-am avut nici o revelaţie... Steaua la care mă refer eu este aceea a culturii în sensul ei larg şi mai puţin ierarhic, a culturii ca activitate şi preocupare socială ce însoţeşte activităţile economice, politice etc., pe care le desfăşoară orice societate şi care se întrepătrunde, adesea, cu acestea. Această stea culturală mi-a apărut brusc ca ceva mai strălucitoare şi zîmbitoare.

Să mă explic, renunţînd de acum la metafore şi alte ornamente de stil.

De ceva vreme (puţină), am avut impresia că această cultură începe să conteze, să preocupe, să constituie o miză: culture matters – cum ar spune americanii. Explicaţia primă ar fi relativ simplă: în condiţiile unei crize a majorităţii resurselor, cultura este nu numai o resursă alternativă, ci şi singura resursă integral şi permanent „regenerabilă“. Proaspăta strălucire a culturii ar fi, astfel, una mai degrabă par défault, dar e bine şi aşa...

Să privim însă mai circumscris cîteva domenii reprezentative.

Cultura şi corporaţiile, mai întîi. Cred că în 2014 (nu luaţi foarte în serios acest interval strict de timp!) vom asista la nuanţarea „reţetelor“ de corporaţie (cam anchilozate în autosuficienţa inoculată de succesele anterioare) şi căutarea unor soluţii şi strategii alternative şi creative bazate tot mai mult pe cunoaşterea particularităţilor culturale, nu doar pe generalitatea mecanismelor pieţei. Altfel spus, corporaţiile – care, prin definiţie, ştiu ce au de făcut – vor începe să mai şi întrebe – şi anume, nu doar cine ce şi cît cumpără. Astfel, o atenţie mai mare va fi acordată diversităţii culturale şi fragmentării corespunzătoare a publicului, alimentate mai ales de dinamica generaţională tot mai alertă, dar şi de trezirea încă puţin sesizată a ruralului: „nasc şi la ţară cumpărători“ va fi o veste bună pentru cei care vor şti să întrebe. Pe scurt, cunoaşterea şi valorificarea dinamicilor culturale vor deveni un atu competitiv pe piaţă. De asemenea, orientarea Corporate Social Responsibility (CSR) şi a sponsorizărilor corporatiste spre proiecte de nişă de tip cultural va deveni un atu de imagine care va începe să conteze.

În al doilea rînd, media şi spaţiul public. Asistăm deja, şi vom asista tot mai mult, la o redescoperire a naţionalului şi a „României profunde“. De la Românii au talent (respectiv multe talente), la România optimistă, ştiri pozitive şi produse româneşti, revenirea localului, ca să spun aşa, va deveni una semnificativă şi din ce în ce mai coerentă. Nu, Doamne fereşte, în sensul vreunui soi de protecţionism şi nici în cel al unei simple crize de patriotism zvăpăiat, ci ca referinţă care începe să conteze şi pentru populaţie. Deschiderea spre cultură şi „societatea reală“ va deveni, astfel, un atu competitiv al canalelor media – fără să detroneze, evident, politicul, dar devenind o ofertă alternativă aducătoare de valoare adăugată. Cine va avea curajul – dar şi talentul – de a se angaja în această direcţie nu va avea decît de cîştigat pe termen mediu şi lung.

În sfîrşit, economia culturală, care continuă să-şi vadă de treabă şi să crească, nebăgată în seamă, şi care a ajuns pe undeva pe la 7% din PIB. Ştiu că pentru unii această sintagmă (de fapt, domeniu al activităţii sociale) este încă o contradicţie în termeni, cultura neputînd fi asociată cu economicul. Ei bine, nu numai că poate, dar e foarte bine să fie! Şi este bine să devenim conştienţi de faptul că şi cultura poate produce bani, nu numai să-i cheltuie în scopuri nobile. Nimeni nu bagatelizează „cultura înaltă“, dar ceea ce sîntem obişnuiţi să numim astfel este doar o parte a culturii în sensul ei larg. Tot ce intră în prezent în industriile creative este tot cultură şi contribuie, direct sau indirect, şi la promovarea şi vitalitatea „culturii înalte“. Şi, apropo de vitalitate, investiţia în cultură va constitui tot mai mult un atu competitiv în vitalitatea economică şi turistică a oraşelor. Or, unele oraşe mai mici au înţeles deja acest lucru şi au luat-o înaintea unor oraşe cu tradiţii şi infrastructură culturale mai puternice. Iar competiţia deja deschisă pentru Capitala culturală a Europei poate fi un motor important în această direcţie, pentru cele cîteva oraşe care şi-au anunţat participarea. În plus, vitalitatea oraşelor, care se măsoară şi în beneficii economice, include şi valorificarea patrimoniului, un domeniu al „culturii înalte“ în mare suferinţă la noi.

Acestea fiind zise, nu-mi rămîne decît să vă urez vise plăcute. Şi fie ca visele să vi se împlinească...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Lunetistul Wali FOTO Ashleigh Stewart Twitter webp
Celebrul lunetist Wali revine în Ucraina. Principala sarcină a unității pe care o va comanda
Wali a mers în Ucraina, la începutul lunii martie pentru a sprijini armata Kievului, iar după aproape două luni și mai multe misiuni, lunetistul a ajuns acasă, la soția și fiul său. În prezent, celebrul lunetist s-a întors pe front cu o nouă sarcină.
Mustul e „vedeta toamnei” în piețe jpeg
Mustul, cea mai populară băutură a toamnei poate ucide. Când devine un pericol delicioasa licoare
Deși abundă în vitamine și este o băutură delicioasă, mustul este și foarte periculos. Dacă este lăsat la fermentat în spațiu închis, este interzis să intri în încăpere fără a o aerisi în prealabil.
un elev a fost incatusat in fata colegilor captura facebook 1 jpg
Trei elevi din Bihor au intrat băuţi în şcoală. Un adolescent a fost încătuşat de polițiști VIDEO
Trei elevi din Bihor au intrat băuţi în şcoală, înjurându-şi colegii şi cadrele didactice. Profesorii au cerut ajutorul Poliţiei, iar unul dintre adolescenţi a fost scos în cătuşe şi condus la Poliţie.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.