Chestiunea ţărănească 2.0

Publicat în Dilema Veche nr. 622 din 21-27 ianuarie 2016
Chestiunea ţărănească 2 0 jpeg

De la Cuza p├«n─â ├«n prezent, principala problem─â structural─â a Rom├óniei a fost ╚Öi a r─âmas ÔÇ×chestiunea agrar─âÔÇť, iar aceasta a fost ╚Öi a r─âmas nerezolvat─â. Toate reformele au fost ╚Öi au r─âmas agrare (centrate pe proprietate) ╚Öi nu agricole (centrate pe productivitate), astfel ├«nc├«t fragmentarea terenurilor a revenit de fiecare dat─â la o medie de 3-4 ha, limit├«nd practic agricultura la economia domestic─â de subzisten╚Ť─â. ÔÇ×Dela ├«nceput loturile de ├«mpropriet─ârire au fost ne├«ndestul─âtoare ca suprafa╚Ť─â. Chiar cele ale legii rurale. ├Än condi╚Ťiile noastre de clim─â ╚Öi debu╚Öeu, de agricultur─â rudimentar─â, produc╚Ťia lotului tip de 5 hectare nu putea asigura existen╚Ťa ╚Ť─âranului. El era nevoit, pentru a-╚Öi completa ├«ntre╚Ťinerea, s─â se ├«nvoiasc─â la marele proprietar. Legile agrare nu au creat ╚Ť─ârani liberi. Aceast─â situa╚Ťie, dela ├«nceput rea, a fost ├«nr─âut─â╚Ťit─â ├«nc─â prin dispozi╚Ťiile legii. Loturile de ├«mpropriet─ârire erau inalienabile, dar divizibile. Rezultatul a fost c─â proprietatea ╚Ť─âr─âneasc─â care avea la ├«nfiin╚Ťare o mijlocie de 4,6 hectare, avea la recens─âm├«ntul din 1896 o mijlocie de 3,4 hectare, iar la 1905 numai de 3,2 hectareÔÇť ÔÇô constata Constantin Garoflid la 1936. ╚śi povestea s-a reluat dup─â reforma radical─â din 1921, precum ╚Öi dup─â ÔÇ×re├«mpropriet─âririleÔÇť postcomuniste, suprafa╚Ťa medie a unei exploata╚Ťii agricole fiind din nou ├«n jur de 3,3 hectare. Rom├ónia are, ╚Öi ├«n prezent, cel mai mare num─âr de exploata╚Ťii agricole (de╚Öi ├«n sc─âdere), cel mai mare procent de popula╚Ťie ocupat─â ├«n agricultur─â (├«n u╚Öoar─â sc─âdere ╚Öi el), dar  cea mai mic─â suprafa╚Ť─â medie a unei exploata╚Ťii agricole (de╚Öi u╚Öor ├«n cre╚Ötere) din UE. Privi╚Ťi din avion c├«nd zbura╚Ťi spre Occident ╚Öi ve╚Ťi vedea ├«n caroiajul ÔÇ×curelelorÔÇť de p─âm├«nt agricol unde se termin─â Rom├ónia.

De la ├«nceput ╚Öi p├«n─â acum, ├«ngrijorarea (altminteri ├«ndrept─â╚Ťit─â) legat─â de lipsa de eficien╚Ť─â economic─â a acestor exploata╚Ťii de subzisten╚Ť─â a l─âsat ├«n umbr─â ÔÇô iar uneori a eludat de-a dreptul ÔÇô reversul medaliei: persisten╚Ťa latifundiarilor, care revin ╚Öi ei la starea ini╚Ťial─â dup─â fiecare reform─â funciar─â: de 120 de ani cel pu╚Ťin, sub 1% din proprietarii de teren au peste 100 de hectare ╚Öi exploateaz─â ├«ntre 30 ╚Öi 50% din terenul agricol al ╚Ť─ârii. La extrema cealalt─â, ├«ntre aproximativ 80 ╚Öi 90% din exploata╚Ťiile agricole au sub 5 hectare, adic─â ceva ├«ntre 25 ╚Öi 35% din terenul agricol. Dac─â nu v─â deranjeaz─â, s─â privim pu╚Ťin ni╚Öte cifre:

Dup─â cum se poate vedea, dup─â o reform─â drastic─â precum aceea din 1921, decalajul dintre cele dou─â st─âri ale lumii rurale se mai estompeaz─â, dar ├«╚Öi revine ├«n timp. Constatarea lui Bogdan Murgescu pentru ├«nceputul secolului XX r─âm├«ne deci valabil─â pentru durata lung─â a istoriei noastre moderne. ÔÇ×Contrastul dintre cei circa 5000 de mari proprietari, care de╚Ťineau peste jum─âtate din suprafa╚Ťa agricol─â a ╚Ť─ârii, ╚Öi cei peste 85% din ╚Ť─ârani care aveau mai pu╚Ťin de 5 hectare de p─âm├«nt este cheia raporturilor agrare din Vechiul RegatÔÇť ÔÇô declar─â acesta. Putem s─â constat─âm ╚Öi noi, la r├«ndul nostru, acela╚Öi lucru pentru prezent: procentul celor cu peste 100 de hectare cre╚Öte constant de la 0,22% ├«n 2002 la 0,60% ├«n 2013, iar suprafe╚Ťele pe care le de╚Ťin ace╚Ötia cresc corespunz─âtor, de la 32,6% la 52,1% din suprafa╚Ťa total─â a terenului agricol al ╚Ť─ârii. Se cheam─â ÔÇ×comasareÔÇť sau ÔÇ×land grabingÔÇť, depinde dincotro prive╚Öti. Pentru cele 2,6 milioane de gospod─ârii din Rom├ónia care, ├«n 2007, de╚Ťineau sub un hectar de p─âm├«nt

(CRPE, 2009) sau cei din Banat, care își văd în prezent satul înconjurat de culturile italienilor, care le-au arat și drumurile dintre sate, e cam același lucru.

De o sut─â de ani, la mijloc, ├«ntre aceste extreme, nu se afl─â mai nimic. ╚Ü─âranii ├«nst─âri╚Ťi, cum se chemau pe vremuri, sau ÔÇ×clasa de mijlocÔÇť de la sate, cum am putea-o numi ast─âzi, adic─â acei proprietari care de╚Ťin ├«ntre 10 ╚Öi 50 de hectare, reprezentau 3,7% la ├«nceputul secolului XX ╚Öi de╚Ťineau 8,9% din terenul agricol, iar ├«n prezent au ajuns s─â se ├«njum─ât─â╚Ťeasc─â, reprezent├«nd doar 1,65% ╚Öi posed├«nd doar 4,5% din terenurile agricole. ÔÇ×De╚Öi ├«n Rom├ónia mult─â lume are o impresie contrar─â, modelul european de agricultur─â nu se bazeaz─â pe uria╚Öe exploata╚Ťii agricole, ci pe ferma mijlocie, de obicei familial─â. E drept c─â exist─â diferen╚Ťe ├«ntre ╚Ť─ârile UE, cu Marea Britanie ╚Öi Danemarca, dar ╚Öi Cehia, av├«nd exploata╚Ťii mai mari dec├«t media european─â. Rom├ónia ├«ns─â nu corespunde acestui model ╚Öi are o structur─â agricol─â bizar─â pentru un stat european modernÔÇť ÔÇô constat─â studiul CRPE. Este ├«ntr-adev─âr bizar─â aceast─â tranzi╚Ťie dubl─â, care mizeaz─â explicit pe o clas─â de mijloc ├«n ora╚Öe ╚Öi implicit pe feudalism la sateÔÇŽ

├Äntr-un interviu din 2013, ├śystein Hovdkinn, ambasadorul Norvegiei, declara, uimit: ÔÇ×Pute┼úi hr─âni 80 de milioane de oameni, dar importa┼úi dou─â treimi din alimente. Este cel mai mare paradox, este o nebunieÔÇť. Dac─â, ├«n ultimii c├«╚Ťiva ani, aceast─â situa╚Ťie macroeconomic─â pare s─â se fi ├«mbun─ât─â╚Ťit c├«t de c├«t ├«n ceea ce prive╚Öte rentabilitatea, din punct de vedere social ea devine ├«ns─â tot mai dramatic─â. Pe vremuri, latifundiarii aveau nevoie de ╚Ť─ârani ca for╚Ť─â de munc─â pentru agricultura lor extensiv─â; ├«n prezent, ╚Ť─âranii ├«i ├«ncurc─â pe marii proprietari, care practic─â o agricultur─â intensiv─â, eventual teleghidat─â prin GPS. Solu╚Ťia cu deportarea ├«n Siberia nefiind posibil─â ├«n Rom├ónia ╚Öi nici agreat─â ├«n Europa, ace╚Ötia aleg, ra╚Ťional ╚Öi implacabil, s─â plece singuri ├«n c─âutare de lucru ├«n str─âin─âtate. Dar s├«nt mul╚Ťi, o jum─âtate din ╚Ťar─â, ╚Öi am pierdut deja 3,9 milioane din popula╚Ťia ╚Ť─ârii ├«ntre 1990 ╚Öi 2012. Iar cei care au r─âmas cocheteaz─â zilnic cu pragul de s─âr─âcie ÔÇô ╚Öi s├«nt ├«nc─â mul╚Ťi ╚Öi ei.

Cineva, acolo sus, se gîndește și la asta?

Vintil─â Mih─âilescu este antropolog, pro┬ş┬şfe┬şsor la ╚ścoala Na╚Ťional─â de ╚śtiin╚Ťe Po┬şlitice ╚Öi Administrative. Cea mai recent─â carte publicat─â: Apologia p├«rleazului, Editura Polirom, Bu┬şcu┬şre╚Öti, 2015.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.