Cain şi Abel în România

Publicat în Dilema Veche nr. 521 din 6-12 februarie 2014
Cain şi Abel în România jpeg

„Abel e cioban, şi Cain e plugar. Abel rătăceşte prin lume, şi Cain frămîntă locul. Iar Cain ucide pe Abel. Întotdeauna Cain ucide pe Abel. Mă gîndesc, de pildă, la cele două suflete româneşti: sufletul pastoral şi cel agrar. Tot ce e nostalgie şi sete de zări noi ţine de sufletul păstorului. Dar a trecut peste el sufletul stătător al plugarului, şi l-a pustiit; are să-l pustiască. Sîntem ţara lui Cain, în care Abel n-a murit încă de tot.“

Am regăsit acest text, scris de Noica în 1944, din întîmplare. Îl citisem de mult, îl uitasem, iar acum, revăzut cu un recul considerabil, mi s-a părut mai emblematic decît prima dată. Mi-am adus aminte, imediat, şi de impresionantele Cercetări experimentale asupra inteligenţei la români, începute în 1934 de Rădulescu-Motru, împreună cu Nestor, pe un lot de 59.817 subiecţi, şi publicate de-abia în 1948. Abordarea era una total opusă, în cel mai curat spirit pozitivist al psihologiei vremii; rezultatele erau însă ciudat de convergente: „«Omul de munte» este ceva mai superior ca inteligenţă locuitorilor din celelalte regiuni geografice. [Acestuia] îi urmează, la distanţă nu prea mare, «omul de deal», iar acestuia îi urmează «omul de cîmpie»“, conchid cei doi cercetători, parcă mulţumiţi că datele le confirmau o intimă şi aşezată convingere.  

Carevasăzică aşa: „adevăratul“ ţăran român este ciobanul! Jos, la cîmpie, sînt doar aşa, mai „de adunătură“, deci mai puţin reprezentativi pentru „sufletul românesc“ – după cum mai ziceau şi alţii. Pastoralofilia românească este, astfel, mult mai aproape de imaginea romantică a ciobanului ca personaj mîndru, liber şi stăpîn pe sine, care a fost la modă în imaginarul internaţional pînă prin anii ’60. Dominantă a fost însă reprezentarea opusă, în care păstorii aveau reputaţia „unor retrograzi şi distrugători primitivi ai civilizaţiilor «avansate»“ – după cum constată Richerson într-un studiu dedicat pastoralismului. De unde ni se trage, deci, această ierarhie?

O pistă o constituie, desigur, „Mioriţa“ şi ai săi trei ciobănaşi. Doar că această referinţă poate fi răsturnată foarte uşor: de ce taman „Mioriţa“ pastorală a devenit emblema sufletului românesc, şi nu vreo altă baladă mai agrară? Poate că pastoralofilia ni se trage, atunci, din surse mai empirice, din impresia (întemeiată sau nu, vom vedea) că plugarul este mai supus, mai gregar, mai instabil, în timp ce ciobanul, singur cu oile sale, în vîrf de munte, este mai mîndru, mai independent şi mai constant în deciziile sale, ba chiar mai „cu frica lui Dumnezeu“, după cum i-am auzit şi pe mulţi ţărani vorbind despre ciobani. Păstorul ar fi, atunci, mai potrivit să devină simbol naţional, decît mai umilul şi inconstantul agricultor.  

Dar sînt păstorii şi agricultorii chiar aşa diferiţi între ei?

Ei bine, da! Cain şi Abel chiar sînt universali, în măsura şi felul în care creşterea nomadă a vitelor şi agricultura sedentară sînt unele dintre cele mai mari diviziuni ocupaţionale şi sociale pe care le-a cunoscut omenirea şi care s-au perpetuat pînă recent. Ocupaţiile lor distincte presupun pattern-uri de locuire opuse: unul cu densitate ridicată şi mobilitate redusă (overmanned behavior settings); celălalt – cu densităţi reduse şi dispersate, şi mobilitate ridicată (undermanned behavior settings). Primul cere din partea individului muncă mai multă şi mai diversă, responsabilitate individuală şi, astfel, independenţă în rezolvarea sarcinilor (adică reacţii mai lente, dar mai precise, inclusiv gîndire abstractă), dar şi, la nevoie, forme de ajutor mutual şi asociere loială. În al doilea caz, atît munca, cît şi responsabilităţile sînt distribuite în comunităţile locale, ceea ce reclamă mai degrabă abilităţi de convieţuire, conformism şi dependenţă de grup (adică reacţii mai rapide şi ancorate în context şi concret, chiar dacă mai puţin precise).

Am lucrat 20 de ani în nordul Gorjului, studiind populaţiile de ungureni (ciobani ardeleni) şi pămînteni (agricultori olteni), şi puteţi să mă credeţi că lucrurile stau cam aşa. Dovezi? Iată cîteva la întîmplare:

Toate probele folosite de-a lungul anilor au arătat că pămîntenii sînt „dependenţi de cîmp“, conformişti, cu o judecată morală contextual-heteronomă şi o gîndire concretă, ungurenii fiind comparativ mai independenţi, nesugestibili şi cu o judecată morală principial-autonomă şi o gîndire abstractă.

Timpul de reacţie (apeşi un buton cînd se aprinde un bec) era de 156 de sutimi de secundă la pămînteni şi de 205 la ungureni; la o probă de atenţie, timpul mediu de rezolvare a fost de 2,25 minute la primii şi 3,55 la ceilalţi; erorile au fost, însă, în medie, de 1,35 la pămînteni şi de doar 0,25 la ungureni. De asemenea, pămîntenii au făcut de trei ori mai multe „anticipări“ decît ungurenii (răspundeau înainte de a apărea stimulul), în timp ce ungurenii au făcut de peste două ori mai multe „omisiuni“ (nu apucau să răspundă în timpul acordat). Se zice că ardelenilor nu trebuie să le spui bancuri sîmbăta, ca să nu rîdă duminica în biserică. Pe de altă parte, ardeleanu’ stă şi cugetă, da’ şi cînd le zice...

Raiul pămîntenilor este populat de suflete în carne şi oase, cu care cei rămaşi aici, jos, comunică în permanenţă prin vise şi le trimit prin pomeni toate cele necesare traiului: pantofi, îmbrăcăminte, cîte un pat etc.; raiul ungurenilor este canonic, cu suflete abstracte şi inabordabile.

Dacă nu v-am convins, recitiţi-l, în paralel, pe ardeleanul Blaga şi pe gorjanul Arghezi. Mie îmi plac însă amîndoi, aşa că nu i-aş da dreptate lui Noica atunci cînd aşază „sufletul păstorului“ deasupra celui al „plugarului“. Dar că românul are două suflete, asta pare să fie adevărat...  

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Povestea maidanezului Leuţu. Despre noua ordine domestică şi criza omului, Editura Cartier, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

semafor jpeg
Provocarea care dă bătăi de cap multor șoferi. Care este ordinea de trecere a mașinilor, având în vedere că semafoarele nu funcționează?
Atunci când ne urcăm la volan, este extrem de important să cunoaștem cât mai bine regulile de circulație. Acestea sunt menite să ne țină în siguranță, iar chiar și situațiile ieșite din comun sunt prevăzute în legislație.
dragusin jpg
Radu Drăgușin, la munca de jos. Stoperul naționalei a cărat lăzi cu mâncare
Radu Drăgușin, 22 de ani, a împărțit alimente în prejma sărbătorilor.
Candidatul independent Călin Georgescu face declarații de presă, în Izvorani, județul Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Călin Georgescu ar fi plagiat proiectul „Hrană, apă, energie” de la oligarhul pro-rus Ilan Șor care l-a publicat în 2022
Proiectul „Hrană, apă, energie”, denumirea programului electoral cu care a mers Călin Georgescu în campania electorală pentru Cotroceni, este identic cu ce lansat cu câţiva ani în urmă de către fostul deputat de la Chişinău, Ilan Şor, un oligarh pro-rus condamnat la închisoare.
Polițiștii de frontieră l au prins pe falsul medic în tren, la Vama Curtici jpeg
Sorin Grindeanu despre Schengen: „Se reduc timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat, joi, că timpii de staţionare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, în urma intrării depline în spaţiul Schengen de la 1 ianuarie 2025, iar transportatorii rutieri vor tranzita mai repede frontierele UE.
tribunal
Rapid face sărbătorile în liniște. Ce a decis instanța în procesul privind folosirea abuzivă a imnului
Rapid, clubul sportiv și cel de fotbal, a fost acționat în justiție de Andrei Păunescu, fiului fostului poet Adrian Păunescu.
Vama Nădlac (© Raimond Spekking / CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons)
România și Bulgaria intră în spațiul terestru Schengen de la 1 ianuarie 2025
Miniștrii de interne din țările UE, reuniți în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), au decis să ridice controalele asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu și între Bulgaria și România începând cu 1 ianuarie 2025, a anunțat Consiliul Uniunii Europene.
Stațiunea Borsec. Foto Statiunea Borsec
Locul din țara noastră, vechi din 1850, care va fi revitalizat cu fonduri europene. Este una dintre cele mai vechi stațiuni balneoclimaterice din România
Stațiunea Borsec, cunoscută pentru apele sale minerale și peisajele montane spectaculoase, va beneficia de un proiect amplu de revitalizare finanțat prin fonduri europene.
italia pixabay jpg
Țara din Europa, aproape de România, în care toată lumea vrea să trăiască. Are condiții bioclimatice unice în lume, ocupă 0,5% din Pământ, iar 0,83% din omenire trăiește acolo
Este o țară de o frumusețe rară, cu o climă plăcută și o istorie incredibilă. Iar, de-a lungul deceniilor, undeva în jur de un milion de români și-au început o nouă viață aici. Este vorba despre Italia, o țară incredibilă, care impresionează prin biodiversitatea ei!
castigator loto, captura video jpg
Cine este românul care a câştigat 1,62 milioane de lei la Loto 6/49
Miercuri, ieşeanul care a câştigat marele premiul la Loto 6/49 la extragerea din 8 decembrie şi-a ridicat de la Loteria Română premiul în valoare de 1,62 milioane de lei (peste 325.000 de euro).