Afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul

Publicat în Dilema Veche nr. 641 din 2-8 iunie 2016
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Din cînd în cînd, importanți „factori de decizie“ și eminenți „experți“ se întîlnesc la Hilton să discute „problema sărăciei“. Uneori, în­tîlnirile au loc în spații mai decente, dar discuțiile rămîn cam aceleași. Mai în­tîi, factorii de decizie se arată îngrijorați și preocupați, după care urează succes dezbaterilor și pleacă să-și vadă de treburile lor „reale“. Dintre „experți“, unii sînt de bună-credință și în cunoștință de cauză. Aceștia chiar sînt îngrijorați! Și au și de ce...

„Vopsit gardul“ se referă, aici, la dis­cursu­rile colorate, unele transpuse în proiecte impresionante, dar care, în cea mai mare parte, sînt (vorba unui coleg cunoscător în domeniu) doar desk-projects: este foarte clar că, pentru acești oameni, săracii sînt o abstracțiune, iar sărăcia – o fantasmă despre care e mai bine să nu vorbim prea mult. Nu o spun neapărat eu, o spun oameni care chiar știu despre ce vorbesc. Valeriu Nicolae, de pildă, în cel mai bun articol politic pe care l-am citit în ultima vreme, evocă debutul său de secretar de stat: „De cînd am lansat pachetul antisărăcie, principala opoziţie a venit chiar de la ministerul unde am fost trimis. Doamna ministră spunea că nu ar trebui să vorbim despre sărăcie, ci despre bunăstare.“ A spus-o și Philip Alston, raportorul ONU pe sărăcie: „Mulţi oficiali români sînt într-o stare de negare în ceea ce priveşte gradul mare de sărăcie din ţară, deşi 40% din populaţie este afectată de acest fenomen.“ După care face o mărturisire halucinantă: „Mi s a spus de multe ori că sărăcia este o alegere.“ Într-un fel, este explicabil: e greu să-ți imaginezi ceva ce n-ai văzut niciodată!...

Acum, ce e cu „leopardul“? Este o metaforă, folosită mai mult informal, pentru a sugera peisaje economice enclavizate, ca petele de pe blana leopardului: „pete“ de bogăție, „pete“ de sărăcie. Este greu atunci – și eronat – să spui că pielea leopardului este, „în medie“, bej, sau maro, sau café au lait, sau neagră. Cam așa se vede și peisajul sărăciei/bunăstării în România: cu multe pete de sărăcie și de bogăție risipite în spațiu. „Afară vopsit gardul, înăuntru leopardul“ devine, astfel, o expresie cît se poate de pertinentă.

Dincolo de această imagine metaforică, și cifrele arată același lucru. Pe de o parte, economiștii invocă, în primul rînd, creșterea cît se poate de reală și macroîmbucurătoare a PIB-ului. Pe de altă parte, însă, statisticile sociale arată nu numai că rămînem constant campionii sărăciei în Europa, ci și că rata riscului de sărăcie a crescut în 2014, iar inegalitatea distribuției veniturilor este într-o continuă creștere și ea din 2010 încoace (de la 6,0 la 7,2). Cum este atunci posibil ca țara să fie tot mai bogată, iar cetățenii tot mai săraci?

Administrația se eschivează, invocînd slaba colectare la buget a taxelor și impozitelor, deci lipsa de bani pentru politici antisărăcie majore. Raportorul ONU este însă de altă părere: „Dacă România nu își rezolvă problema sărăciei, poți presupune că nu are bani. Dar banii sînt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deși sînt colectate taxe la stat, reflectă, de fapt, o decizie politică. Banii există, (dar) este și mai important că există motive clare pentru care nu sînt disponibili și mai mulți bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăți traiul celor care erau deja într-o situație bună, nu pe al celor mai săraci“.

Într-o conferință organizată zilele acestea de SNSPA, Florin Georgescu vorbea despre un „paradox“ românesc: formulat simplist, el constă în faptul că, în ultimii ani, crește bogăția de țară, dar și sărăcia în țară. Explicația este însă – tot simplist spus – cît se poate de clară: inegalitatea distribuției veniturilor și, mai larg, a resurselor și oportunităților. O topografiere rapidă a acestei „justiții spațiale“ deficitare arată cam așa:

La nivel de țară, această inegalitate poate fi ilustrată, de pildă, prin harta investițiilor străine în România. La începutul lui 2015, ea arăta că aproape 60% dintre aceste investiții au mers în București, în timp ce Moldova, împreună cu Dobrogea – adică o treime din țară – au atras doar 7,5% dintre investiții.

În ceea ce privește cele „două Românii“, despre care am mai scris, inegalitatea dintre rural și urban poate fi ilustrată, rapid, astfel: de 3,7 ori mai puțini medici; de 2,5 ori mai puțini salariați; de 6,35 ori mai puțini locuitori cu studii superioare; de 50 de ori mai mulți asistați social; mortalitate infantilă de 1,5 ori mai mare și o rată a mortalității generale considerabil mai ridicată; în fine, venituri pe gospodărie de 2 ori mai mici în rural decît în urban. În ansamblu, după evaluările Elisei Paraschiv, sărăcia rurală a fost de 2,4-3,4 ori mai mare decît sărăcia urbană pînă în 2005 – și continuă să oscileze aproximativ în aceiași parametri pînă în prezent.

Decalajele în distribuția spațială a resurselor și a oportunităților continuă însă și în interiorul spațiului rural, dar și al celui urban, asemănătoare (după cum am mai spus) unor păpuși rusești ale inegalității. Cifrele ar fi însă, în acest caz, mult prea multe pentru a putea fi prezentate. Experiența banală a fiecăruia dintre noi (dacă nu ne petrecem viața doar între vila de acasă, biroul de la minister sau corporație, și hotelul de cinci stele din Baleare) poate compensa însă, oarecum, această lipsă. Majoritatea dintre noi putem realiza, de pildă, că Bucureștiul nu este România (ceea ce este valabil și în cazul multor alte capitale europene); că Bucureștiul, la rîndul său, este precum o „piele de leopard“, presărată cu ghetourile și cartierele rău famate, zone rezidențiale și gated communities; că, pe lîngă orașe prospere, există o sumedenie de shrinking cities, foste orașe monoindustriale căzute în paragină; că pînă și aceste orașe ruinate au centura lor de vile prospere. De asemenea, în lumea rurală, există comune (relativ) prospere și „pungi de sărăcie“, sate pierdute, izolate și îmbătrînite; că și satele sărace sînt presărate cu „casele făloase“ ale migranților, și așa mai departe.

De fapt, sărăcia reală este totdeauna locală, acolo unde și cum are loc și este trăită. Drept care și strategiile antisărăcie trebuie adaptate localului. În consecință, acest local trebuie cunoscut prin cercetare de teren, nu doar „gugălit“ din birou. Deși rămași anonimi, se pare că unii „activiști“, deveniți „tehnocrați“, știu foarte bine acest lucru – și s-au pus pe treabă. Să sperăm că nu vor fi puși să... vopsească leopardul!

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

index webp
Ce vechime are și cum arată prima construcție realizată de om. Locul istoric ascunde un secret uriaș
Ce vechime are și cum arată prima construcție realizată de om. Locul istoric ascunde un secret uriaș.
Maia Sandu FOTO Presedinte md jpg
Maia Sandu condamnă atacul Rusiei asupra Krivoi Rog: Regimul barbar încearcă să-și refacă imperiul prin teroare
Lidera de la Chișinău, Maia Sandu, condamnă atacul Rusiei asupra Krivoi Rog, soldat cu 18 decese, printre care 9 copii, subliniind că „regimul barbar încearcă să-și refacă imperiul prin teroare.
pexels karolina grabowska 6958532 jpeg
Burnoutul, o constantă încă de la vârste mici. „Părinții nu se mai joacă cu copiii, părinții fac fișe cu copiii”
Un fenomen îngrijorător se manifestă din ce în ce mai pregnant la copii, chiar începând de la vârste foarte mici. Dacă nu suntem atenți la semne, riscăm ca situația să se agraveze și copiii să manifeste probleme din ce în ce mai mari de sănătate.
scadere prabusire actiuni bursa economie
Companiile americane au pierdut 5.400 miliarde de dolari pe burse, în doar două sesiuni
Indicele S&P 500 al Bursei de la New York a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 11 luni, reducând valoarea totală a companiilor din acest indice cu 5.400 miliarde de dolari în doar două sesiuni.
Ramona Paun, Instagram jpg
Sfatul emoționant de viață pe care Ramona Păun l-a primit de la bunica ei: „A fost un om foarte, foarte important pentru mine”
Vedetele au fost influențate de sfaturile valoroase primite de la persoanele importante din viața lor. De exemplu, jurnalista Ramona Păun (37 de ani) păstrează în suflet cuvintele emoționante ale bunicii sale.
image png
Dieta care ar putea stimula apetitul sexual. Ce au descoperit oamenii de știință
Conform unor noi cercetări din Germania și China, un anumit mod de a mânca ar putea contribui la creșterea libidoului - în special atunci când este în joc declinul legat de vârstă.
image png
Șobolanul Ronin stabilește un nou record mondial la descoperit mine de război
Un șobolan detector de mine terestre din Cambodgia a stabilit un nou record mondial, devenind primul rozător care a descoperit peste 100 de mine și alte rămășițe mortale de război.
Marcel Ciolacu declaratii dupa alegerile parlamentare 2024  Foto Inquam Photos  Octav ganea (6) jpg
Marcel Ciolacu: Ion Iliescu nu are de ce să comenteze pentru că PSD nu are candidat la prezidențiale
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că Ion Iliescu cu siguranţă a făcut analiza situaţiei interne şi internaţionale şi nu ar avea ce comenta în situaţia actuală, respectiv primele alegeri prezidenţiale în care PSD nu are propriul candidat.
shutterstock 2584653741 jpg
Culisele deliberărilor de la Casa Albă privind tarifele vamale. Trump ar fi luat decizia finală cu trei ore înainte de a face anunțul, scrie Washington Post
Donald Trump a fost cel care decis asupra formulei de calcul pe care administrația sa a folosit-o pentru a impune tarife majorate asupra a 185 de țări, a relatat The Washington Post, citând două surse, care au făcut dezvăluiri asupra deliberărilor interne.