Ură şi lehamite

Publicat în Dilema Veche nr. 501 din 19-25 septembrie 2013
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Imaginile cu maidanezi fioroşi arătîndu-şi colţii, pe care televiziunile ni le pun în buclă de dimineaţa pînă noaptea, sînt o metonimie a societăţii româneşti actuale; ele vorbesc mai mult despre noi decît despre ei. Să ne înţelegem de la început: nu despre maidanezi vreau să vorbesc aici! Ceea ce mă preocupă este metonimia, această stare de patimă furibundă în sine, care s-a extins ca o epidemie şi pentru care scandalul maidanezilor este doar un episod febril printre altele.

Ca să fiu mai explicit, voi lua ca exemplu cel mai benign caz care îmi trece în minte, fără cea mai mică urmă de relaţie directă cu maidanezii: emisiunea de satiră Starea naţiunii. Am îndrăgit-o la prima vedere şi am urmărit-o cu plăcere pînă la vacanţă, cînd am întrerupt legătura cu „lumea civilizată“. Am revăzut-o de curînd, cu un episod care m-a lăsat perplex: I-auziţi aici ce spune ministrul Muncii, că facultatea şi masterele nu mai servesc la nimic – a lansat realizatorul, continuînd apoi cu o persiflare surprinzător de groasă. Cum e posibil? – m-am enervat eu, gata să mă reped la doamna ministru. După care a urmat declaraţia filmată a doamnei Mariana Câmpeanu: „Nu mai faceţi pur şi simplu o vînătoare pentru masterate şi diplome de nu ştiu ce fel, că nu o să vă folosească la nimic. Dacă faceţi unul sau două, dar faceţi-le serios şi plecaţi de acolo cu nişte noţiuni care o să vă folosească. Degeaba vă umpleţi geamantanul de hîrtie, că nu o să vă folosească la nimic“. Ceea ce spusese doamna Câmpeanu era deci integral opus declaraţiei care i se pusese în cîrcă. Batjocură gratuită, răutate de dragul unei răutăţi.

Nu vreau să fac din ţînţar, armăsar, este doar o picătură în oceanul de răutate gratuită în care ne scăldăm cotidian. Dar într-o picătură poţi să vezi oceanul, se zice. Şi în acest caz, chiar poţi să-l vezi. Iar ceea ce vezi este cumplit: ura este premisa, nu eventuala concluzie: exişti, deci te urăsc; urăsc, deci exist! Nu contează ce spune sau face omul din faţa ta, nu trebuie să ştii sau să afli care îi sînt intenţiile, despre context nici nu se mai pune problema, totul e să fii primul care atacă, de frică să nu atace celălalt. Iar atacul trebuie să fie distrugător, să nu-i mai permită celuilalt să contraatace. Este formatul „dezbaterilor“ mediatice şi al „dialogului“ politic, este norma circulaţiei pe străzile patriei şi grila de lectură a oricărui hater care se respectă, este modelul relaţiilor dintre elite şi mase şi al relaţiilor dintre cei care se cred winners şi cei consideraţi losers; este însăşi societatea românească.

Dar dacă aşa stau lucrurile, aceasta nu mai este o societate, ci planeta maimuţelor! Nu trebuie să ştii prea multă neurofiziologie sau etologie ca să recunoşti aici acel mecanism instinctiv al stării de alertă care declanşează unul sau altul dintre cele două comportamente adaptative ale oricărui animal: atacă sau fugi. Iar problema românilor a început să devină exact aceasta: sîntem cu toţii şi permanent în „stare de alertă“, sur le qui vive, vorba francezului, iar angoasa noastră permanentă este de a şti cînd să atacăm şi cînd să fugim; şi, ca orice animal, cînd nu mai avem unde să fugim, atacăm cu disperare. A sta şi a cugeta au devenit o eroare vitală, care riscă să ne elimine din selecţia socială.

Tradus în termeni mai „umani“, această stare de alertă nu este nimic altceva decît emoţionalitatea difuză care a ajuns să ne orienteze acţiunile, dispreţuind orice avertisment al raţiunii, orice „cenzură“. Percepem şi judecăm totul emoţional, sîntem încărcaţi emoţional, sîntem „un pachet de nervi“, o excitaţie permanentă a sinapselor, care nu mai ştiu cum să reacţioneze. Corespunzător, starea noastră permanentă de alertă nu se poate stinge decît fie în ură – şi atunci atacăm tot ce ne iese în cale –, fie în lehamite –, şi atunci fugim. Fugim în străinătate sau ne retragem la ţară, ne ascundem în casă şi închidem uşa şi televizorul sau ne ferecăm într-un soi de autism depresiv. În acest context, a dori ne-agresiv, a-ţi expune paşnic frustrările şi visele nu mai poate fi acceptat pe planeta maimuţelor, este inutil şi ridicol de... uman.

Cum am ajuns aici? E greu de spus, şi o carte întreagă n-ar fi suficientă. O explicaţie generică şi la îndemînă a dat-o Ted Gurr acum aproape jumătate de secol: deprivarea relativă, sentimentul frustrant al unei inegalităţi cronice faţă de alţi oameni şi/sau al unei distanţe crescînde dintre aşteptări şi realitate, dintre ceea ce credeam că pot sau am dreptul să obţin şi ceea ce am obţinut în fapt. Iar această „deprivare“ este resimţită cu atît mai intens cu cît urmează după o perioadă de relativă bunăstare colectivă şi de optimism: frustrarea va fi atunci mai mare, luînd forma a ceea ce James Davis a descris ca J-curve.

Poate că am aşteptat prea multe de la Revoluţie, poate am fost prea optimişti la fiecare noi alegeri, poate că cei doi, trei ani de relativă prosperitate ne-au făcut prea încrezători, iar toate acestea au ridicat nerealist de sus nivelul aşteptărilor noastre trăite ca legitime. Poate. Ceea ce este însă sigur e faptul că am avut parte de fiecare dată de dezamăgire după dezamăgire după dezamăgire, astfel încît, după ce ne-am fript cu realitatea, suflăm şi în imaginar, convinşi că în tot ce ne înconjoară se ascunde o nouă dezamăgire şi, potenţial, un alt pericol. Am devenit astfel fiare.

Ştim, sărăcia degradează; se pare însă că dezamăgirea cronică e mai rea şi dezumanizează. Atenţie deci, o haită umană este mai imprevizibilă şi mai periculoasă decît una de cîini vagabonzi!...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (I)
În limba engleză, termenul subject a rămas fidel sensului etimologic de supus.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Conferințele noastre, viitorul nostru
Cînd generația liceenilor de azi va ajunge la butoanele țării, sînt convins că ne va fi mai bine decît ne este acum!
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Presa acum 85 de ani și azi
Nu mai e vorba de o slujbă publică, destinată să lămurească în vreun fel pe privitor.
Frica lui Putin jpeg
Condiția de înger
abandonînd umanitatea pentru un scurt răstimp, a împrumuta aripile de la îngeri.
AFumurescu prel jpg
Interesul și fesul
Dacă nu mă credeți, întrebați-vă prietenii de pe Facebook, Instagram, Twitter, TikTok și ce alte rețele „sociale” vor mai fi fiind. În lumea virtuală.
m simina jpg
Abraham Lincoln de Ziua Recunoștinței
Abraham Lincoln este primul președinte american care a salvat un curcan de la sacrificare, dar nu cu ocazia Zilei Recunoștinței, ci de Crăciun.
Iconofobie jpeg
Întîmplări întîmplătoare
„Întîmplările” sînt piesele unui puzzle imens ce creionează o imagine aflată dincolo de puterea noastră de cuprindere.
„Cu bule“ jpeg
Vechea gașcă
Originea cuvîntului nu a fost lămurită, deocamdată.
HCorches prel jpg
Nu-i cazul să renunți
Din fericire, chiar și în cadrul acestor formări pe care le mai susținem, constatăm că numărul acestor profesori este în scădere.
p 7 WC jpg
Libertate de expresie pentru cine?
Expresia lui Musk „într-o manieră sănătoasă” permite o gamă largă de interpretări, unele dintre ele foarte restrictive pentru libertatea de expresie.
radu naum PNG
Comunismul se aplică din nou jpeg
Bucureștiul văzut cu alți ochi
Bucureștiul acela, bombardat de americani și apoi și de germani, era încă frumos și bogat.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Opt miliarde
Însă, potrivit acelorași statistici ale ONU, Occidentul îmbătrînește în ritm accelerat.
640px Olietanks in de Amsterdamse haven op de voorgrond een binnenvaartschip, Bestanddeelnr 926 7985 jpg
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un film antipatic…
Greșeala s-ar putea repara, poate, la o difuzare ulterioară.
Frica lui Putin jpeg
Întîrziere
Unii se încruntă și se supără zilele astea cînd văd că sîntem mereu amînați de la „intrarea în Schengen”.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Uniunea și europenii
Identitatea europeană nu se acordă și nici nu se recunoaște cu ucaz de la Bruxelles.
m simina jpg
Șaluri de cașmir de la Napoleon
Între timp, după divorț, Joséphine se mutase în Castelul Malmaison, de lîngă Paris. Cu tot cu șalurile de cașmir.
Iconofobie jpeg
Chestiunea securității personale
Din instinct, vor răspunde biologii și, strict somatic judecînd faptele, ei au, fără îndoială, dreptate.
„Cu bule“ jpeg
Atitudine și inițiativă
Expresia a lua atitudine a fost una extrem de frecventă în limba de lemn din perioada comunistă
HCorches prel jpg
Cu toții am trecut prin Transporturi
Cine nu a trecut prin astfel de experiențe poate să creadă orice.
radu naum PNG
p 7 Londra WC jpg
Prea săraci pentru război
O posibilă soluție ar fi încheierea unui acord prin care sancțiunile economice să fie reduse, în schimbul reluării furnizării de gaze.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Martorii americani la ocuparea României
Urmează apoi speranța românilor că se vor înțelege cumva cu rușii, că puterile occidentale îi vor salva, ceea ce nu s-a întîmplat.

Adevarul.ro

Parasutistii comemorati la Jilava FOTO Fundatia Gavrila Ogoranu crop jpg
Cine sunt luptătorii anticomuniști parașutați de SUA în România. Unii au trădat și au trăit cu identități false
Între anii 1951-1953, mai multe avioane militare americane au survolat România ocupată de sovietici, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența anticomunistă.
bautura - sticla vin - mahmureala FOTO 123RF
Cum previi mahmureala. Capcane când bei la o petrecere, ce e interzis și de ce trebuie să mănânci înainte
Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală va fi mai accentuată. Ca să nu ajungi în această situație trebuie să știi ce să consumi, dar mai ales cât. De asemenea, e important să nu amesteci licorile.
rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.