Solidaritate sau competivitate

Publicat în Dilema Veche nr. 309 din 14 - 20 ianuarie 2010
Solidaritate sau competivitate jpeg

Mai pe larg, problema se pune cam aşa: Uniunea trebuie să ajute ţările (regiunile) mai sărace, în numele Solidarităţii? Sau, mai degrabă, să investească în locurile de unde poate veni cel mai ales profit, pe urmele Competitivităţii? Dăm săracilor sau pricepuţilor? Reducem diferenţele între regiuni şi încercăm să-i ridicăm pe amărîţi la un nivel decent sau investim în cei care au dovedit că se pricep la făcut bani? În timp, întrebarea s-a mai radicalizat. De ce să hrănim tumorile corupţiei în continuare, pompînd miliarde de euro spre zone care, oricum, de sute de ani, nu fac nimic pentru a ieşi din mizerie? De ce să nu băgăm banii, mai degrabă, în centre de cercetare, în firme de succes, în oraşe şi regiuni care, de multă vreme, au arătat că se pricep să găsească prosperitatea? Dacă tot e să încercăm să îi ajungem pe americani din urmă (că asta e măreaţa Strategie Lisabona), trebuie să facem ca ei: să alocăm banii mai mult spre Londra, Paris sau Berlin, şi mai puţin spre Atena, Palermo sau Lisabona. De Bucureşti, Sofia sau Budapesta nu vorbim, acela e alt capitol.

Toate aceste întrebări nu sînt proprii unui capitalism sadea. Ţin de un sistem de gîndire mai degrabă intervenţionist, dirijist, funcţionăresc. S-ar chema alocarea resurselor „din pix“. Trecînd peste acest mic detaliu ideologic, întrebarea fundamentală (solidaritate sau competitivitate?) rămîne valabilă pentru oricine s-ar afla la conducerea instituţiilor europene (adică, pentru cei 27 de şefi de stat şi de guvern). Evident, ţările bogate (donatorii) ar trage spre Competitivitate. Ceilalţi (receptorii) susţin Solidaritatea. Ultimii invocă Principiile Fondatoare ale Comunităţii Europene. Primii vor să îi ajungă din urmă pe americani şi tind să perceapă Estul, Grecia sau Portugalia ca frîne ale dezvoltării.

Nu doresc să mă refer, încă, la România. Dau, deocamdată, exemple din Occident. Aşadar: ce ar trebui să facă responsabilii Comisiei: să aloce fonduri către Palermo sau către Torino? Spre o zonă săracă sau spre fabricanţii Fiat? Către proiecte de infrastructură rutieră sau sanitară, într-o regiune în care cetăţenii o duc greu sau spre cercetare de vîrf în industria auto? Să rişte ca milioanele să dispară într-un păienjeniş de firme controlate de Mafia Sudului sau să meargă la succes, susţinînd o firmă care, oricum, este printre primele în lume? Nu dau exemplul Fiat la întîmplare. Acum vreo trei ani (înainte de criză), firma era în degringoladă. Vînzările scădeau. Geaba aveau un departament de creaţie care dădea consumatorilor caroserii noi într-un ritm ameţitor. Numărul de platforme era mult prea mare, nu făceau faţă din punct de vedere tehnologic. La un moment dat, l-au pus în fruntea executivului firmei pe un italian crescut în Canada, cu dublă calificare: avocat şi economist. El a preluat compania şi a trecut la treabă. A redus drastic numărul de platforme de motorizare, a îmbunătăţit comunicarea internă (de exemplu, a introdus comunicarea prin e-mail la nivel de comitet director!), a redus costurile tehnologice. Pe scurt, a adus compania pe profit. Unul atît de mare, încît în 2009, în plină criză, Fiat a devenit vînător. A licitat pentru Opel, apoi a dorit să cumpere întreg concernul General Motors. Nemţii nu au agreat ideea ca „nişte macaronari“ să cumpere „argintăria familiei“ şi au preferat să (se) vîndă ruşilor de la Avtovaz! Mă rog, între timp, a căzut şi tranzacţia asta, să nu intrăm în altă poveste. Una peste alta, revigorarea Fiat reprezintă unul dintre basmele de succes ale managementului contemporan.

Simultan, Sicilia trăieşte cum ştim: structuri para-statale controlează economia locală şi investiţiile publice, strîngerea gunoiului de pe străzi trece prin paralizii frecvente, banii de la UE dispar cu milioanele. Revin cu întrebarea: de dragul Solidarităţii, să continue Comisia să ajute Sudul? Sau, pentru a ajuta un „campion economic european“, în numele Competitivităţii, să favorizeze Nordul cu al său Fiat? Nu ar fi de ici, de colo ca o firmă europeană să-l cumpere pe unul dintre cei trei giganţi auto americani, aflaţi acum la ananghie.Pînă să oferim, fiecare în parte, cîte un sfat Comisiei Europene, ar fi cazul să desenăm soluţia naţională. Ca stat membru, ce tip de poziţie poate avea România? Solidaritatea pare prima opţiune. Sîntem una dintre ţările sărace, avem un considerabil handicap de dezvoltare. Evident, sîntem ţară-receptor, nu donator. Am putea liniştit să ridicăm steagul Solidarităţii pe clădirea Berlaymont. Vă adresez însă întrebarea simetrică: unde alocăm banii? În Bucureşti sau în Moldova? Spre poli de dezvoltare care să tragă (teoretic) toată economia spre prosperitate sau spre zone mai sărace, ajutînd populaţia defavorizată? Spre firmele de IT din Timişoara şi Cluj (care au dovedit deja că sînt eficiente şi în ton cu vremurile) sau spre un parc industrial în Tecuci, sperînd că vor veni şi acolo investitori? În mod logic, oamenii de afaceri români preferă criteriul Competitivităţii. E firesc, riscurile lor ar fi mai mici. Numai că asta ar însemna schizofrenie: la Bruxelles eşti cu Solidaritatea, la Bucureşti tragi pe Competitivitate. Complicat, dar nu imposibil.

De parcă nu ar fi de ajuns, mai adaug o complicaţiune pe listă: personalul. Moldova nu a avut de ales. În anii din urmă, a trebuit să scrie proiecte. ADR Nord Est (cum se cheamă respectiva Regiune de Dezvoltare) a fost extrem de activă, a căpătat o bună experienţă, a tras fonduri. Bucureştiul cel bogat nu a avut nevoie de complicate formule birocratice pentru a atrage bani de la Bruxelles. Îi avea pe cei proprii, din taxe locale. De aceea, ADR Bucureşti Ilfov este codaşa clasamentului naţional de proiecte pe fonduri europene. Personal specializat? Au puţin, bine intenţionat, dar cu experienţă mai mică decît colegii lor de la Piatra Neamţ.

În plus, prea desele numiri politice au marginalizat sau îndepărtat din ministere o mulţime de oameni cu ştiinţă de carte (europeană). Ce-o urma, om vedea. Aştept cu interes strategiile pe care trebuie să le coordoneze doamna Udrea, la ministerul de profil (cel al Dezvoltării regionale). E drept că are o marjă relativ redusă de manevră. Totuşi...
 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Silvio Grattini oncologul italian de 96 de ani care nu a luat antibiotice de 40 de ani și consumă desert la cină Foto YouTube
Oncologul de 96 de ani care sfidează bătrânețea: „Nu iau medicamente, sar peste prânz, dar niciodată peste desert”
Longevitatea nu înseamnă doar a trăi mai mult, ci și a trăi mai bine. Secretul unei vieți lungi și sănătoase pare să stea într-o combinație de alimentație echilibrată, mișcare și o viață socială activă.
zat de cafea jpg
Nu aruncați zațul de cafea. 5 moduri ingenioase de a le reutiliza
Știai că zațul de cafea poate deveni noul tău ajutor organic favorit? În loc să-l arunci fără să stai pe gânduri, îl poți folosi în cel puțin cinci moduri ingenioase – de la grădină până la baie.
fericire pixabay jpg
„Slow Living”: Secretul fericirii autentice. Cum să ieși din ritmul nebun al vieții moderne și să recâștigi echilibrul
Mișcarea „slow living” oferă o perspectivă diferită asupra ritmului alert al vieții moderne, propunând încetinirea și recâștigarea echilibrului interior.
image png
Orașul din România fondat de sași. S-a întâmplat în urmă cu 800 de ani
Sibiul, unul dintre cele mai vechi și importante orașe din România, are o istorie fascinantă care se întinde pe mai bine de 800 de ani.
calarasi branza piata FOTO I.S.
Lapte și brânză de la țărani sau din supermarket? Mituri demontate și riscuri crescute
Laptele și produsele lactate sunt o categorie de alimente care oferă o mulțime de beneficii nutriționale, însă pot veni, în anumite condiții, la pachet cu riscuri grave pentru sănătate. Uneori problemele se pot instala fără semne.
medicamente jpg
Drama unei mame care nu își poate trata copilul de epilepsie: „Faceți ceva! Clobazam ne ține copilul în viață”
Clobazam, unul dintre medicamentele esențiale pentru tratamentul epilepsiei, lipsește din nou de pe piață. Motivul? Producătorul nu mai este interesat să-l aducă în România deoarece este obligat să-l vândă foarte ieftin.
via appia colaj captura video jpg
Drumul care leagă două orașe. E de pe vremea romanilor și se poate traversa și în zilele noastre
Via Appia, sau Drumul Appian, este unul dintre cele mai importante drumuri ale Romei antice. Conecta orașul Roma de Brundisium (în prezent Brindisi), unul dintre cele mai importante porturi din Italia antică. Drumul a rezistat timpului și conflictelor, nu doar cele ale Romei, ci și cele ale întregii
triburi foto razvan calcan jpg
Aventurile unor români alături de oamenii junglei din triburile Mentawai. „Am căutat și mâncat viermi”
O familie a trăit aventura vieții, alături de triburile Mentawai, supranumiți „ultimii oameni ai junglei”. Românii au povestit întreaga experiență pe rețelele de socializare.
Donald Trump FOTO Profimedia
Cum ar trebui să gestioneze UE relația economică cu SUA| ANALIZA
Doi experți au vorbit, pentru „Adevărul”, despre evoluția economiei americane, despre impactul politicilor economice ale SUA asupra României și despre cum ar trebui să gestionăm relația cu America.