I am Scarlett

Publicat în Dilema Veche nr. 845 din 18 - 24 iunie 2020
I am Scarlett jpeg

Era în prima sau a doua zi de Crăciun, în 1989, cînd noua Televiziune Română Liberă (oare?) difuza în premieră filmul Pe aripile vîntului (cu o zi în urmă difuzaseră Dictatorul lui Chaplin). Eram la Cluj, șase oameni într-o sufragerie de bloc comunist, timp de trei ore nu ne-am dezlipit de ecranul unui televizor alb-negru. Mama-mare mai ațipea din cînd în cînd, apoi se trezea brusc și ofta de grija fetii ăleia din film și de ce pățește ea, sărăcuța! Aveam 11 ani și am rămas impresionată de film, era primul film altfel pe care îl vedeam vreodată la televizor, altfel față de filmele românești cu care mă obișnuisem, cu ingineri agronomi și muncitori pe șantier care depășeau planul de producție. Și mai ales era o deschidere spre o cu totul altă lume, îndepărtată și „exotică”, la care nu avusesem acces – America! Chiar dacă era America unei alte epoci, nu cea a blugilor și a chewing gum-ului după care tînjeam. America cu albii și cu negrii ei care îmi stîrneau în aceeași măsură curiozitatea (văzusem un singur negru în realitate, la shop, la Neptun), oameni de pe-o altă planetă.

Multă vreme mi-am dorit să fiu Scarlett O’Hara, categoric reprezenta un model „romantic” pentru toate fetițele de 10-14 ani, iar mai tîrziu, cînd am citit cartea în paralel cu Shogun, care era la modă („Nu-i mașină ca Lăstunu’ și nici carte ca Shogunu’!”), mă vedeam un soi de Scarlett mai masculină care călătorea în Japonia și știa karate. Datorită unui context istoric autohton, filmul, bun sau prost, așa cum o fi el, face parte din istoria mea personală și implicit a unei generații, nimeni nu va putea să-l șteargă de acolo, să-l retragă și să-l „explice” cu note critice, Scarlett – și toată lumea ei populată de albi și de negri din timpul Războiului de Secesiune – va rămîne pentru mine aceeași Scarlett. Așa cum un timp, o epocă nu se pot rescrie și reinterpreta, așa a fost atunci, îți asumi sau nu, nu mai poți repara nimic decît stricînd în altă parte. Oamenii sînt o specie meschină mai ales atunci cînd vor să facă „bine” cu tot dinadinsul… binele cui?

Am trăit un pic în comunism, am intuit mai mult și uneori retroactiv ce a însemnat comunismul, mi-a fost suficient ca să-mi repugne orice are tentă de ideologie. Adepții corectitudinii politice ne spun să nu ne facem griji – nu a interzis nimeni Pe aripile vîntului. E doar „o poziționare critică față de un context problematic care e resemnificat istoric”. Genul de fraze pe care le-am mai auzit cîndva, identic.

În urmă cu vreo doi ani, purtam un dialog cu un prieten din Germania, scriitorul Jan Cornelius, dialog care ulterior s-a transformat într-o carte. Printre altele, am discutat și despre corectitudinea politică. Iată ce-mi scria Jan:

„Acum 15-20 de ani încă mai exista în Germania celebra prăjitură Negerkuss, un produs de cofetărie pe care puteai să-l cumperi la orice colț de stradă. Îl consumau mai ales copiii. Și eu, desigur. Avea un interior alb, spumos, din albuș de ou, împrejmuit de o glazură neagră de ciocolată, de aici și numele, Negerkuss înseamnă în germană sărutul negrului. Un negru precum ciocolata săruta o albă precum spuma albușului, o metaforă efectiv dulce. Desigur că Negerkuss a fost de mult ingurgitat de istorie. Nu mai găsești prăjitura asta nicăieri, cine vrea  să mănînce politic corect își cumpără astăzi un Schokokuss, un sărut de ciocolată.

Și pentru că tot am pomenit copiii, acum voi face o mărturisire: îmi place încă să citesc cărți pentru copii, dar numai din alea bune, scrise pentru copiii între 3 și 103 ani. Și una dintre cărțile mele preferate în acest domeniu e Pippi Șosețica, a autoarei suedeze Astrid Lindgren. În Germania, pe Pippi Șosețica, o fetiță genial de vioaie și veselă, care face năzbîtii pe bandă rulantă, o cunoaște absolut oricine. Problema este că năstrușnica Pippi spune la un moment dat în carte, jucîndu-se de una singura cu fantezia: «Eu sînt Pippi Șosețica, iar tatăl meu este regele negrilor. Așa că eu sînt prințesa negrilor». Ei, da, Adina, ai ghicit: acum vreo trei-patru ani, Pippi Șosețica a fost acuzată din cauza asta de rasism și o comunitate din Suedia chiar a ars cartea a cărei eroină este, în public, pe cînd în Germania, unde arderea cărților nu se mai practică, din fericire, din 1933, cartea era cît pe-aci să fie scoasă de pe piață. Noroc că Pippi și-a retras, punîndu-și cenușă antirasistă în cap, nesăbuitele vorbe, declarînd în ultima ediție a cărții: «Eu sînt Pippi Șosețica. Tatăl meu este regele Mării Sudului. Iar eu sînt prințesa». Frumos și inspirat din partea ei, nu? Dar gîndindu-mă la cine are cu adevărat pretenția supremației în Marea Sudului, mi-e teamă că acum se vor simți ofensați pirații.”

Ca replică, mi-am exprimat la rîndul meu temerile personale legate de artă, în general, și de literatură, în mod special. Ce se va întîmpla cu literatura? Toate cărțile vor avea prefețe și note critice? I-am povestit despre acuzațiile de rasism pe care le-am primit de-a lungul timpului (și nu doar acuzații, am fost „dată afară” din niște proiecte pe motiv că „dosarul” meu nu corespunde) pentru faptul că încă folosesc în textele mele un cuvînt „interzis”, și anume cuvîntul „țigan”. Și că e vina mea că nu mi-l anulez din memorie, nu încerc să-l uit. Apoi mi-am dat seama că un scriitor care începe să uite cuvinte ar trebui să se lase de scris și să se angajeze la Poștă sau la Fisc. Totuși, ce se va întîmpla cu literatura? Vom ajunge cu toții să scriem corect politic? Am încercat chiar și un exercițiu stilistic și am scris un text care să „corespundă” noilor ideologii (poate vi-l mai amintiți), pe un subiect random, Piața Obor. Redau un fragment: „Cel mai animat loc din piață e bufetul unde se servesc mititei, băuturi alcoolice și nealcoolice. Spre bufet ne îndreptăm și noi pentru a lua pulsul pieții. La masa alăturată, un cetățean de etnie romă cu vizibile calități de lider le povestește experiența sa de viață altor cetățeni care îl însoțesc. Le vorbește despre cîștigurile financiare însemnate obținute în ultima perioadă, este clar un exemplu de succes, pentru că ceilalți cetățeni rîd și închină paharele în cinstea lui. Cu toții vorbesc apoi despre bunăstare și își fac strategii de marketing pe termen lung, apoi discută despre posibile extinderi ale afacerii lor în Germania. Din cîte înțeleg, e vorba despre industria auto. La o altă masă, niște cetățeni de sex masculin de vîrsta a doua înspre a treia poartă o conversație animată despre tinerețea lor, cînd erau, de fapt, la fel de capabili din punct de vedere fizic și psihic. Unul dintre ei își amintește cu nostalgie și duioșie despre o persoană de sex feminin care practica prostituția. Consemnez aici o replică, ușor modificată: «Mai ții minte, purtătorule de testicule, cînd i-am oferit bani persoanei respective de sex feminin ca să fiți fericiți împreună?»”.

Așadar, Huckleberry Finn, Pippi Șosețica, Scarlett O’Hara… care vor fi următoarele victime? Mă duc să mă uit la un film, poate o să aleg Vremea cetățenilor de etnie rromă de Emir Kusturica. Varianta de 30 de minute, recontextualizată, cu note critice.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.