Cum să ajungi la fericire? (III)

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

„Cu o carte și cu o bicicletă veți fi întotdeauna liberi.” E o replică dintr-un serial, Șarpele (îl găsiți pe Netflix, serie limitată), pe care o amintește un personaj ca fiind rostită de mama lui. Personajul mai are o replică prin care mi-a atras atenția și care m-a făcut să îl pomenesc, de fapt, aici. Este un atașat diplomatic al Olandei, la ambasada din Thailanda. Un secretar al ambasadorului. În calitatea aceasta, fișa postului său este de natură administrativă. Dar, la un moment dat, intră pe firul unor crime și își dedică aproape exclusiv timpul rezolvării lor. Asta îi aduce deservicii profesionale, pentru că își depășește atribuțiile. Într-un dialog cu un alt personaj, însă, el își exprimă crezul: de ce sîntem aici, de fapt? Să învîrtim hîrtii? Poate să nu ne intereseze soarta oamenilor, umanul în general? Sigur, personajul are chestii de făcut în plan administrativ și diplomatic. Dar ceea ce are de făcut, dincolo de astea, și nu pentru că scrie în fișa postului, este să țină cu omenescul, cu oamenii, cu viața în general. Voi încerca să fac legătura și cu replica despre carte și biciclete, pe parcurs.

Am încercat să pledez, în articolele precedente, pentru o mai clară delimitare a conceptului dezvoltării personale, conform căruia s-ar structura viziunea curriculară actuală. Este adevărat, asumat mai explicit începînd cu actualele programe de gimnaziu, presupunîndu-se că și viitoarele programe de liceu o vor prelua și o vor întări. De-a lungul limpului, de la Reforma învățămîntului din 1864, realizată de Al. I. Cuza, pînă în prezent, sistemul educațional a asumat fie o viziune curriculară culturală, fie una estetică, fie una socială, cu suprapuneri uneori ale viziunilor, cu întrepătrunderi ale lor. Cu siguranță, în fiecare dintre aceste viziuni, au existat profesori care au intuit dimensiunea dezvoltării personale pe care trebuie să o susțină ca pedagogi, chiar dacă documentele curriculare nu au făcut-o. Cu siguranță, pe de altă parte, vă aduceți aminte și de profesori care taxează elevii semnificativ atunci cînd ies din „matca” unor abordări strict estetice, a unor abordări validate de critica literară tradițională sau de propriile lor subiectivisme interpretative.

Mi-am adus aminte, văzînd niște citate postate de prozatorul Tudor Ganea pe Facebook, despre ceea ce spunea Philip Roth: literatura se ocupă cu particularul, ea are rolul acesta de a introduce în lume ceea ce nu a existat chiar, în orice caz, de a funcționa ca univers al marginalității în raport cu norma, cu generalul, cu normalitatea adesea. Trebuie însă, în această logică, să funcționeze ca model în sine? Și prin asta aduc întrebarea și în logica modelului curricular cultural, și în a celui estetic, și în a celui social. Lungă vreme, eu însumi fascinat doar de strălucirea construcției, estetic vorbind, cultural, poate uneori social, am susținut că da și că ăsta e rolul meu ca profesor, să relev elevilor aceste dimensiuni, nuanțele lor. Ce fascinant e Bacovia, spre exemplu. Ce perfectă construcție au Alexandru Lăpușneanul, Moara cu noroc sau Ion. Eram prea tînăr și nu mi se revelase încă altceva. Mai ales, nu mi se revelaseră destul dimensiunile existenței umane, prin proprie experiență. Eram un orator doar.

Îmi aduc aminte de prima dată cînd am luat contact cu universul bacovian, descris ca unul depresiv, angoasant. Nici nu știam bine ce e depresia, dar știam că universul bacovian e depresiv. Iubirea, contactul cu ea prin poezia eminesciană, ori idealistă, ori pierdută, ori privirea misogină asupra femeii. Dar asta e viața? Univers depresiv? Asta e iubirea? Ideal, pierdere sau dispreț? Așa trebuie să perceapă un copil, un adolescent, în cheile acestea? Nu trebuie! Văd paradigma curriculară a dezvoltării personale ca o ieșire din fascinația în sine pe care o provoacă un text sau universul unui scriitor, înspre o calibrare a sinelui, prin coordonarea profesorului.

Dar care sînt piedicile, în afară de cele pe care le-am expus deja, programele insuficient orientate în această direcție și obsesia estetismului, pe care o au mulți profesori? Aș mai identifica cel puțin două. Prima ține de formarea inițială a profesorului. Și aici nu mă refer doar la cheile de lectură cu care el însuși este învățat, din liceu și apoi din facultate, pe linia de specialitate. În fond, acolo, în anii de studiu universitar, e normal să i se fundamenteze și să i se consolideze cunoștințele teoretice, de istorie literară și a receptării, de teorie literară. Dar mă refer mai ales la modulele pedagogice. Acolo unde învață metodica predării disciplinei și fundamentele pedagogiei, respectiv ale psihologiei. În aceste module cred că trebuie să se pună mult accent pe o altă percepție și predare a literaturii (îmi dau seama că vorbesc restrictiv, probabil chestiunea poate fi văzută oarecum similar și din punctul de vedere al altor discipline) și, mai ales, pe o cunoaștere și o înțelegere cît mai nuanțată a psihologiei umanului, a mecanismelor pe care le putem accesa pentru a ne situa în lume cît mai asumat, cît mai puțin victimizant, cît mai puțin automutilant (am scris anterior despre rușine, teamă, anxietate etc.). Respectiv a mecanismelor prin care poate fi folosit textul literar în aceste direcții.

Al doilea motiv pe care îl văd ține de evaluare. Mai exact, de fapt, de examinare. Pentru că modelul de evaluare și de examinare utilizat în sistemul românesc nu favorizează deloc o abordare a literaturii din perspectiva curriculară a dezvoltării personale. Centrat pe ierarhizare, favorizînd o competiție calpă adesea, el orientează în fapt și demersurile educaționale de pe parcursul școlarizării, șablonizîndu-le.

Închid povestea, revenind la carte și la bicicletă. Sigur că da, ele te fac liber. Dar fie pentru că ești tu însuți o minte și un suflet extrem de organizate, fie pentru că cineva ți-a orientat demersul. Și ți-a ținut ghidonul drept, cît să nu dai în gard, pînă ai deprins pedalatul. Altfel, sînt șanse mari să îți julești bine genunchii pînă înveți. Sau să intri sub roțile vreunei mașini. Se poate învăța din greșeli, dar de ce să nu se învețe și din literatură, citită într-o cheie care să sprijine acțiunea asupra sinelui?

Fișa postului unui profesor este să implementeze programa școlară. Aparent, aceasta înseamnă să predea niște conținuturi. În fapt, dacă programa școlară trimite și spre competențe, spre valori și atitudini, el trebuie să fie preocupat și de formarea acestora. Dacă nu știe să o facă, e și vina sistemului. Un prim pas spre schimbare ar fi, așadar, o mai explicită clarificare a acestor obiective în programele școlare. Un al doilea însă, la fel de important, este formarea inițială a profesorilor și formarea continuă a acestora, apoi.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Autostrada Unirii in șantier  Foto Asociația Pro Infrastructură Facebook (1) jpg
Când vom putea circula pe Autostrada Unirii. Stadiul lucrărilor pe șantierele din Moldova și Transilvania
Aflată parțial în șantier, Autostrada Unirii va traversa Carpații Orientali, legând regiunile istorice Transilvania și Moldova și continuând până la râul Prut, unde un pod de autostradă o va conecta cu rețeaua rutieră din Republica Moldova.
colagen jpg
Cum să obții colagen natural acasă. Rețeta care te va face să arăți cu 20 de ani mai tânăr
Într-o eră a promisiunilor cosmetice extravagante și a suplimentelor cu prețuri astronomice, secretul pentru o piele tânără și articulații suple s-ar putea afla chiar în oala ta cu supă.
Factura curent energie electrica FOTO Shutterstock jpg
Cei mai ieftini furnizori de energie electrică după liberalizarea pieței din 1 iulie. Cum să alegi oferta potrivită pentru tine
Furnizorii de energie electrică au transmis deja clienților casnici ofertele cu noile prețuri pe care le vor practica după data de 1 iulie, când măsurile de plafonare a facturilor vor expira. În cele ce urmează vom întocmi un top al celor mai ieftini furnizori de energie electrică.
haine patate ulei istock jpg
Trucul secret al mamelor: Cum scoți petele imposibile în câteva secunde cu fixativul de păr. Alte întrebuințări surprinzătoare
Un truc vechi îți arată cum să folosești fixativul de păr pentru a scoate rapid petele dificile, dar și alte secrete casnice surprinzătoare.
Maria Tanase 1 jpg
Cine a fost marea dragoste a Mariei Tănase: „Un om simplu care a iubit-o până la sfârșit”
Maria Tănase a iubit cu aceeaşi intensitate cu care a cântat. Năvalnic, profund, fără jumătăți de măsură.
Gazetarul Cristian Tudor Popescu CTP FOTO Mediafax
CTP analizează negocierile pentru formarea guvernului: „Nicușor Dan a ratat momentul. PSD dictează regulile jocului”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu critică dur strategia PSD în negocierile pentru formarea noului guvern, acuzând partidul că tergiversează discuţiile, pentru a-şi impune propriile condiții. „De aceea își bat joc, tergiversând aberant”, spune jurnalistul.
Premiul pentru patrimoniu Europa Nostra 2025 Centrul ASTRA Sibiu Foto CARR ASTRA Museum House of Arts
„Oscarurile patrimoniului” aduc din nou România pe scena europeană: Centrul ASTRA, unic laureat în 2025
România, din nou pe podiumul excelenței europene! Centrul ASTRA din Sibiu câștigă prestigiosul premiu Europa Nostra 2025 pentru educație în patrimoniu.
ochi umflați puingi sub ochi jpg
Dacă te trezești cu ochii umflați dimineața, iată adevăratul motiv și ce spune un dermatolog că trebuie să faci
Te trezești cu ochii umflați dimineața? Află cauzele reale și sfaturi de la dermatolog pentru a reduce umflăturile, pungile și cearcănele.
bucuresti vechi
18 iunie. 100 de ani de când România are o lege care reglementează repausul duminical și sărbătorile legale
În anul 1925 a fost elaborată „Legea repausului duminical și a sărbătorilor legale” care a stabilit o reglementare unitară a repausului săptămânal. Tot pe 18 inie, Generalul De Gaulle a lansat la Radio Londra apelul către francezi pentru continuarea luptei împotriva Germaniei naziste.