Cum s─â ajungi la fericire? (III)

Publicat în Dilema Veche nr. 890 din 29 aprilie - 5 mai 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

ÔÇ×Cu o carte ╚Öi cu o biciclet─â ve╚Ťi fi ├«ntotdeauna liberi.ÔÇŁ E o replic─â dintr-un serial, ╚śarpele (├«l g─âsi╚Ťi pe Netflix, serie limitat─â), pe care o aminte╚Öte un personaj ca fiind rostit─â de mama lui. Personajul mai are o replic─â prin care mi-a atras aten╚Ťia ╚Öi care m-a f─âcut s─â ├«l pomenesc, de fapt, aici. Este un ata╚Öat diplomatic al Olandei, la ambasada din Thailanda. Un secretar al ambasadorului. ├Än calitatea aceasta, fi╚Öa postului s─âu este de natur─â administrativ─â. Dar, la un moment dat, intr─â pe firul unor crime ╚Öi ├«╚Öi dedic─â aproape exclusiv timpul rezolv─ârii lor. Asta ├«i aduce deservicii profesionale, pentru c─â ├«╚Öi dep─â╚Öe╚Öte atribu╚Ťiile. ├Äntr-un dialog cu un alt personaj, ├«ns─â, el ├«╚Öi exprim─â crezul: de ce s├«ntem aici, de fapt? S─â ├«nv├«rtim h├«rtii? Poate s─â nu ne intereseze soarta oamenilor, umanul ├«n general? Sigur, personajul are chestii de f─âcut ├«n plan administrativ ╚Öi diplomatic. Dar ceea ce are de f─âcut, dincolo de astea, ╚Öi nu pentru c─â scrie ├«n fi╚Öa postului, este s─â ╚Ťin─â cu omenescul, cu oamenii, cu via╚Ťa ├«n general. Voi ├«ncerca s─â fac leg─âtura ╚Öi cu replica despre carte ╚Öi biciclete, pe parcurs.

Am ├«ncercat s─â pledez, ├«n articolele precedente, pentru o mai clar─â delimitare a conceptului dezvolt─ârii personale, conform c─âruia s-ar structura viziunea curricular─â actual─â. Este adev─ârat, asumat mai explicit ├«ncep├«nd cu actualele programe de gimnaziu, presupun├«ndu-se c─â ╚Öi viitoarele programe de liceu o vor prelua ╚Öi o vor ├«nt─âri. De-a lungul limpului, de la Reforma ├«nv─â╚Ť─âm├«ntului din 1864, realizat─â de Al. I. Cuza, p├«n─â ├«n prezent, sistemul educa╚Ťional a asumat fie o viziune curricular─â cultural─â, fie una estetic─â, fie una social─â, cu suprapuneri uneori ale viziunilor, cu ├«ntrep─âtrunderi ale lor. Cu siguran╚Ť─â, ├«n fiecare dintre aceste viziuni, au existat profesori care au intuit dimensiunea dezvolt─ârii personale pe care trebuie s─â o sus╚Ťin─â ca pedagogi, chiar dac─â documentele curriculare nu au f─âcut-o. Cu siguran╚Ť─â, pe de alt─â parte, v─â aduce╚Ťi aminte ╚Öi de profesori care taxeaz─â elevii semnificativ atunci c├«nd ies din ÔÇ×matcaÔÇŁ unor abord─âri strict estetice, a unor abord─âri validate de critica literar─â tradi╚Ťional─â sau de propriile lor subiectivisme interpretative.

Mi-am adus aminte, v─âz├«nd ni╚Öte citate postate de prozatorul Tudor Ganea pe Facebook, despre ceea ce spunea Philip Roth: literatura se ocup─â cu particularul, ea are rolul acesta de a introduce ├«n lume ceea ce nu a existat chiar, ├«n orice caz, de a func╚Ťiona ca univers al marginalit─â╚Ťii ├«n raport cu norma, cu generalul, cu normalitatea adesea. Trebuie ├«ns─â, ├«n aceast─â logic─â, s─â func╚Ťioneze ca model ├«n sine? ╚śi prin asta aduc ├«ntrebarea ╚Öi ├«n logica modelului curricular cultural, ╚Öi ├«n a celui estetic, ╚Öi ├«n a celui social. Lung─â vreme, eu ├«nsumi fascinat doar de str─âlucirea construc╚Ťiei, estetic vorbind, cultural, poate uneori social, am sus╚Ťinut c─â da ╚Öi c─â ─âsta e rolul meu ca profesor, s─â relev elevilor aceste dimensiuni, nuan╚Ťele lor. Ce fascinant e Bacovia, spre exemplu. Ce perfect─â construc╚Ťie au Alexandru L─âpu╚Öneanul, Moara cu noroc sau Ion. Eram prea t├«n─âr ╚Öi nu mi se revelase ├«nc─â altceva. Mai ales, nu mi se revelaser─â destul dimensiunile existen╚Ťei umane, prin proprie experien╚Ť─â. Eram un orator doar.

├Ämi aduc aminte de prima dat─â c├«nd am luat contact cu universul bacovian, descris ca unul depresiv, angoasant. Nici nu ╚Ötiam bine ce e depresia, dar ╚Ötiam c─â universul bacovian e depresiv. Iubirea, contactul cu ea prin poezia eminescian─â, ori idealist─â, ori pierdut─â, ori privirea misogin─â asupra femeii. Dar asta e via╚Ťa? Univers depresiv? Asta e iubirea? Ideal, pierdere sau dispre╚Ť? A╚Öa trebuie s─â perceap─â un copil, un adolescent, ├«n cheile acestea? Nu trebuie! V─âd paradigma curricular─â a dezvolt─ârii personale ca o ie╚Öire din fascina╚Ťia ├«n sine pe care o provoac─â un text sau universul unui scriitor, ├«nspre o calibrare a sinelui, prin coordonarea profesorului.

Dar care s├«nt piedicile, ├«n afar─â de cele pe care le-am expus deja, programele insuficient orientate ├«n aceast─â direc╚Ťie ╚Öi obsesia estetismului, pe care o au mul╚Ťi profesori? A╚Ö mai identifica cel pu╚Ťin dou─â. Prima ╚Ťine de formarea ini╚Ťial─â a profesorului. ╚śi aici nu m─â refer doar la cheile de lectur─â cu care el ├«nsu╚Öi este ├«nv─â╚Ťat, din liceu ╚Öi apoi din facultate, pe linia de specialitate. ├Än fond, acolo, ├«n anii de studiu universitar, e normal s─â i se fundamenteze ╚Öi s─â i se consolideze cuno╚Ötin╚Ťele teoretice, de istorie literar─â ╚Öi a recept─ârii, de teorie literar─â. Dar m─â refer mai ales la modulele pedagogice. Acolo unde ├«nva╚Ť─â metodica pred─ârii disciplinei ╚Öi fundamentele pedagogiei, respectiv ale psihologiei. ├Än aceste module cred c─â trebuie s─â se pun─â mult accent pe o alt─â percep╚Ťie ╚Öi predare a literaturii (├«mi dau seama c─â vorbesc restrictiv, probabil chestiunea poate fi v─âzut─â oarecum similar ╚Öi din punctul de vedere al altor discipline) ╚Öi, mai ales, pe o cunoa╚Ötere ╚Öi o ├«n╚Ťelegere c├«t mai nuan╚Ťat─â a psihologiei umanului, a mecanismelor pe care le putem accesa pentru a ne situa ├«n lume c├«t mai asumat, c├«t mai pu╚Ťin victimizant, c├«t mai pu╚Ťin automutilant (am scris anterior despre ru╚Öine, team─â, anxietate etc.). Respectiv a mecanismelor prin care poate fi folosit textul literar ├«n aceste direc╚Ťii.

Al doilea motiv pe care ├«l v─âd ╚Ťine de evaluare. Mai exact, de fapt, de examinare. Pentru c─â modelul de evaluare ╚Öi de examinare utilizat ├«n sistemul rom├ónesc nu favorizeaz─â deloc o abordare a literaturii din perspectiva curricular─â a dezvolt─ârii personale. Centrat pe ierarhizare, favoriz├«nd o competi╚Ťie calp─â adesea, el orienteaz─â ├«n fapt ╚Öi demersurile educa╚Ťionale de pe parcursul ╚Öcolariz─ârii, ╚Öabloniz├«ndu-le.

├Änchid povestea, revenind la carte ╚Öi la biciclet─â. Sigur c─â da, ele te fac liber. Dar fie pentru c─â e╚Öti tu ├«nsu╚Ťi o minte ╚Öi un suflet extrem de organizate, fie pentru c─â cineva ╚Ťi-a orientat demersul. ╚śi ╚Ťi-a ╚Ťinut ghidonul drept, c├«t s─â nu dai ├«n gard, p├«n─â ai deprins pedalatul. Altfel, s├«nt ╚Öanse mari s─â ├«╚Ťi jule╚Öti bine genunchii p├«n─â ├«nve╚Ťi. Sau s─â intri sub ro╚Ťile vreunei ma╚Öini. Se poate ├«nv─â╚Ťa din gre╚Öeli, dar de ce s─â nu se ├«nve╚Ťe ╚Öi din literatur─â, citit─â ├«ntr-o cheie care s─â sprijine ac╚Ťiunea asupra sinelui?

Fi╚Öa postului unui profesor este s─â implementeze programa ╚Öcolar─â. Aparent, aceasta ├«nseamn─â s─â predea ni╚Öte con╚Ťinuturi. ├Än fapt, dac─â programa ╚Öcolar─â trimite ╚Öi spre competen╚Ťe, spre valori ╚Öi atitudini, el trebuie s─â fie preocupat ╚Öi de formarea acestora. Dac─â nu ╚Ötie s─â o fac─â, e ╚Öi vina sistemului. Un prim pas spre schimbare ar fi, a╚Öadar, o mai explicit─â clarificare a acestor obiective ├«n programele ╚Öcolare. Un al doilea ├«ns─â, la fel de important, este formarea ini╚Ťial─â a profesorilor ╚Öi formarea continu─â a acestora, apoi.

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.