Credinţa, biserica şi preoţii

Publicat în Dilema Veche nr. 502 din 26 septembrie-2 octombrie 2013
Bacalaureatul părinţilor jpeg

Cîteva sondaje de anul acesta (CCSB, IMAS, INSCOP Research) au făcut publice o serie de date interesante despre biserică şi credinţă la români. Rezultatele au înfierbîntat puţin spiritele, apoi şi-au ocupat locul lor tăcut în arhiva neglijată a cunoştinţelor despre societatea românească. Am trecut, cu toţii, la alte „probleme fierbinţi“. Dar poate tocmai de aceea este oportun să le revedem aşa, „la rece“, pentru a ne face o idee despre o problemă care este – şi va rămîne – „fierbinte“. Nu de alta, dar sîntem una dintre ţările cele mai religioase din Europa – ceea ce nu este chiar de neglijat!

96% dintre români cred în Dumnezeu, iar 86% sînt ortodocşi. Numărul ateilor din România este în uşoară creştere, de la 8524 de persoane, cît se înregistra în urmă cu zece ani, la 21.196 de persoane. În lume, ateismul este însă în creştere cu 10% în ultimii ani. Oricum am lua aceste date, sensibile la modurile diferite de a pune întrebarea, România se află în topul ţărilor religioase din Europa şi pe locul 6 în lume, conform unui sondaj Win/Gallup International din 2012. Acesta evalua situaţia generală în 57 de ţări ale lumii, astfel: 59% religioşi, 23% agnostici şi 13% atei (30% în Republica Cehă, 29% în Franţa, 15% în Germania, 14% în Olanda şi 10% în Austria, Islanda sau Irlanda). Comparaţi cu aproximativ 0,1% agnostici şi cam tot atîţia atei declaraţi în 2011, în România, şi veţi avea un ordin de mărime...

Aşa stau lucrurile cantitativ. Dar credinţa este ceva greu de măsurat... Puţin mai concret, deci: cîţi merg la slujbele religioase? Aici, românii nu mai stau chiar atît de bine. Coroborînd diferitele date disponibile, se pare că doar 1 din 5 români merge săptămînal la biserică – exact ca în catolica Spanie; procentul lor se dublează dacă frecvenţa este de cel puţin o dată pe lună; cam 1 din 3 merge doar la evenimente; ceva mai mult de 10% nu merg deloc la biserică. Tot e mult, dar România pierde cîteva locuri în top – după Cipru, de pildă, unde o treime dintre credincioşi merge săptămînal la biserică, sau chiar faţă de protestanţii din laica Franţă, dintre care peste un sfert participă săptămînal la slujbe (pe ansamblul Hexagonului, însă, doar 4,5% din populaţie sînt practicanţi săptămînali).

Sîntem, deci, într-adevăr, unul dintre cele mai credincioase popoare din Europa şi rămînem astfel şi dacă nu ne rezumăm la declaraţii, ci ţinem cont şi de participarea mai concretă la slujbele religioase, distanţa mare dintre declaraţii şi practici nefiind o excepţie românească, aşa cum ne place nouă să credem în orice privinţă. Credincioşi, credincioşi, dar cam ce înseamnă asta?  

Pe de o parte, credinţa la români pare să coabiteze foarte mult cu superstiţiile: 45% îşi consultă horoscopul, 20% au un talisman, 41% dintre bucureşteni au fost la descîntat, 55% salută măsura Patriarhiei Române de a sfinţi autoturisme – şi lista ar putea fi mult mai lungă dacă chestionarele s-ar ocupa şi de acest lucru. Dar anumit gen de superstiţii postmoderne sînt în creştere în multe ţări, deci nu sîntem unici nici în această privinţă. În cazul nostru, „superstiţiile“ se trag însă şi dintr-o veche viziune a „creştinismului de ţară“, care a combinat totdeauna „cele sfinte“ cu practici păgîne consfinţite din bătrîni: prin latura sa celestă, această viziune a constituit ceea ce Mircea Eliade numea „creştinismul cosmic“; prin latura sa mai telurică, a instituit o dominaţie nemărturisită a babelor asupra preoţilor.  

Pe de altă parte, religia pare să se substituie adesea atît politicii, cît şi ştiinţei: cam 2 din 3 români consideră că un politician care nu crede în Dumnezeu nu este potrivit pentru a ocupa o funcţie publică şi că omul nu este rezultatul evoluţiei, ci a fost creat de Dumnezeu; în numele credinţei, se intervine astfel în alegeri şi în curricula şcolară. Credincioşi, românii nu prea se duc la biserică, dar se amestecă în stat...

Ar fi însă multe alte lucruri interesante de aflat despre ce înseamnă „credicios“, dacă sondajele s-ar osteni să întrebe. A crezut totdeauna şi crede şi acum, a crezut, dar nu mai crede, crede, dar are îndoieli, nu a crezut, dar acum crede? Crede, dar în ce: în Dumnezeu, într-o forţă sau spirit, în fiinţe supranaturale, doar într-o viaţă de dincolo? Şi cum se repartizează şi se organizează aceste credinţe? 76% dintre români, de pildă, cred în rai, dar 61% în iad şi doar 54% în diavol. Sînt toţi la fel de creştini? În Europa, 47% cred în Dumnezeu, 27% cred într-un spirit superior şi 18% nu cred într-o fiinţă superioară. Sînt toţi credincioşi în acelaşi fel?  

Scade numărul „adevăraţilor“ credincioşi – era una dintre concluziile alarmiste ale comentariilor mediatice pe marginea acestor sondaje. Cealaltă se referea la faptul că biserica îşi pierde din încrederea populaţiei, cota ei scăzînd sub 70%. Mai mult, dacă vine vorba de preoţi şi nu de „biserică“, încrederea în aceştia este şi mai scăzută (sub 40% în Bucureşti, de pildă).

Acest decalaj în creştere dintre credinţa în Dumnezeu şi încrederea în slujitorii Săi este cel care ar trebui să dea cel mai mult de gîndit BOR, care preferă să se refugieze însă pe poziţia confortabilă de biserică a celui mai credincios popor din Europa. Pe de altă parte, şi societatea pare încremenită în proiect, evaluînd realitatea prin categoria ideală – şi iluzorie – a unei presupuse „purităţi“ a credinţei, pentru a se plînge apoi că românii nu mai sînt credincioşi „ca pe vremuri“. Care vremuri? Şi cum ar putea fi doar românii „ca pe vremuri“, cînd vremurile s-au schimbat peste tot în lume? Mai mult, datele sugerează mai degrabă o revenire a religiosului, poate în uşor alte forme, riscul fiind, în cazul nostru, nu cel al „laicizării“, ci mai degrabă unul al intruziunii indefinite a bisericii în chestiunile statului. Ca şi în atîtea alte cazuri, recursul la realitate ar fi folositor tuturor...

Vintilă Mihăilescu este antropolog, profesor la Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative. Cea mai recentă carte publicată: Scutecele naţiunii şi hainele împăratului. Note de antropologie publică, Polirom, 2013.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de scumpă a ajuns una dintre cele mai faimoase stațiuni de pe litoral. „Lasă că Lidl nu e departe, iar la bulgari ne completăm stocul”
Românii sunt întâmpinați cu prețuri mari pe litoral, iar mulți dintre ei sunt dezamăgiți de asta. Inventivi, unii dintre ei se duc să-și cumpere bere de la supermarket, iar țigări și alimente de la vecinii bulgari. Mai greu este cu șezlongurile, care sunt mai scumpe ca în Creta sau Mamaia.
image
Fenomenul care schimbă complet satele pădurenilor. Cum arată așezările după decenii de depopulare VIDEO
După mai mult de jumătate de secol în care cele mai multe sate din Ținutul Pădurenilor s-au aflat într-un regres continuu al numărului de locuitori, înfățișarea așezărilor din Munții Poiana Ruscă a suferit transformări uimitoare.
image
Inima frântă poate fi vindecată. Cât costă intervenția
Cercetătorii susțin că prin stimularea electrică a creierului ar putea fi ameliorată suferința emoțională cauză de o despărțire. Altfel spus, există un remediu pentru ceea ce popular numim „inimă frântă”, care i-ar putea ajuta pe cei care suferă de depresie ori negativitate.

HIstoria.ro

image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns:
image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.