Cenzura în era ciberneticii

Publicat în Dilema Veche nr. 790 din 11-17 aprilie 2019
Populismul spre noi culmi jpeg

Mai nou, în numele drepturilor de autor, s-a găsit o majoritate în PE să voteze în favoarea unei reforme legislative dubioase, menită să adapteze la era digitală norme vechi. Dîndu-le creatorilor (europeni) bani luaţi de la giganţii (americani) ai Internetului gen Google. Sau Facebook şi compania. Dacă va ajunge să fie aprobată în forma ei actuală, cu tot cu articolele ei controversate, de liderii UE, noua reglementare va reclama indirect, între altele, introducerea aşa-numitelor filtre de upload. Aceşti algoritmi ar verifica şi cenzura automatizat conţinuturile încărcate şi puse în circulaţie pe net. Automatizate le-ar fi, desigur, şi erorile. În plus, altă prevedere necoaptă preconizează perceperea de taxe pe link-uri, prin intermediul cărora se amplifică riscul controlului conţinuturilor din motoarele de căutare. După cum pe drept se tem criticii reformei, cetăţeanului i s-ar putea prescrie, astfel, ce anume i se dă voie să afle şi să aprofundeze. Şi ce nu.

Mai grav e că s-ar crea astfel o veritabilă infrastructură a cenzurii în Internet. Iar toate acestea s-au întîmplat în PE în pofida masivelor proteste ale unui număr impresionant de oameni, inclusiv maturi, manifestînd alături de aşa-zişi „digital natives“, de elevi şi de studenţi. Legea a fost adoptată totuşi la Strasbourg cu girul, votul şi patalamaua creştin-democraţiei şi social-democraţiei germane şi europene, fiind apoi ipocrit contestată de unii politicieni aflaţi în campanie electorală. Care s-au speriat de anvergura protestelor. Or, asumarea noii norme a avut loc într-o fază în care, avariată şi descompusă de forţe centrifugale, Europa e în criză grea, iar alegerile europene care bat la uşă riscă să livreze puhoaie de voturi extremismelor antieuropene de orice nuanţă şi direcţie.

Ei bine, în această fază politică critică, adepţii creştin-democraţi ai unei norme „a cenzurii în reţea“, cum îi spun contestatarii, şi-au permis vituperări de o falsitate, de o insolenţă şi de o aroganţă fără precedent în disputele politice occidentale. Promotorii CDU ai legii drepturilor de autor au susţinut astfel, cu toată seriozitatea, că protestatarii care se opun reformei n-ar fi reali, cîrteala lor fiind produsul unor „boţi“. Ca reacţie la demonstraţiile la care, surpriză mare, „roboţii“ s-au înfiinţat în carne şi oase şi s-au dovedit bipezi extrem de vii, s-a schimbat placa. Promotorii zisei legi a cenzurii au susţinut, cu jalnice inflexiuni antiamericane, o uşor modificată versiune a tezei sorosiste a PSD. Potrivit variantei CDU, marile concerne (neapărat americane) i-ar fi plătit şi manipulat pe prezumtivii „idioţi utili“ să iasă în stradă. Că, în replică, politicienilor caduci ai Angelei Merkel li s-a reproşat că au mari dificultăţi în a pricepe fie chiar şi chestii dintre cele mai simple despre păcătoasa lume digitală, nu mai e decît detaliul hazliu al unei potenţiale tragedii. Căci, în mod trist, a cîştigat cenzura. Iar de pierdut a pierdut libertatea net-ului. Ispita cenzurii cibernetice din motive economice se împerechează lesne cu tentativa forfecării din raţiuni politice. La Paris, triumviratul Europei, compus din Juncker, Merkel şi Macron, l-a primit cu o gingăşie diplomatică demnă de o cauză mai bună pe Xi Jinping, împăratul neîncoronat al cenzurii chinezeşti. Una similară celei iraniene sau ruseşti, pe bază de reţele interne care, din unghiul regimurilor totalitare, au virtutea terifiantă de a fi perfect compatibile cu demersuri de supraveghere digitală totală a populaţiei. De pildă a celei comunizate a Imperiului de Mijloc. Ca şi de spionaj extern. Ori de război hibrid.

Marea problemă nu vizează însă doar aparatele răsăritene de îndoctrinare, cenzură şi război hibrid. Ori jurnaliştii care prind brusc „drag de PSD“. De la care mai nimeni nu se putea aştepta, realist, la performanţe mai puţin nocive. Alertă maximă trebuie să provoace, în schimb, tentaţiile occidentale de a „rezolva“ prin foarfece şi blocări de semnale, pagini, articole, cărţi şi discursuri demontînd şi contestînd legitim, din interior, potenţiale pervertiri ale societăţilor deschise. Extrem de îngrijorătoare, bunăoară, e tendinţa unor universităţi precum Cambridge, ori lanţuri de librării, precum cea mai mare, neozeelandeză, de a imita reflexele medievale ale Bisericii Catolice şi de a pune la index profesori conservatori incomozi pentru elita progresistă, relativistă şi corectă politic, ca Jordan Petersen.  Ori cărţile lor.

E adevărat că nimeni n-a rezolvat satisfăcător paradoxul toleranţei, descris de genialul Karl Popper. Potrivit căruia o societate tolerantă nu poate fi concesivă la infinit (faţă de neîngăduinţa fanatică) dacă nu vrea să fie acaparată de intoleranţă. Dar cine şi pe ce criterii determină unde e legitim să-nceapă să intervină foarfeca anti-intoleranţei? În fapt, e legic, în opinia mea, ca ispita extremistă să crească pe măsură ce societatea îşi extinde toleranţa, deschiderea şi libertatea. Reluîndu-l şi parafrazîndu-l pe Erik Hoffer, în condiţii optime se amplifică frustrările tuturor celor care eşuează, în mod necesar, din motive subiective. Şi ale celor ce se tem să dea greş în viaţă din pricina propriilor neajunsuri. Şi care, ca să scape de povara răspunderii pentru propriul eşec, în speţă pentru inadecvarea propriului eu, devenit insuportabil într-o lume a şanselor egale în care alţii profită de libertate şi reuşesc, se autoanulează, umplînd golul rezultat cu fanatism. Refuză, deci, individualismul, dînd frîu liber resentimentelor (în numele unui salvaţionism) spre a cotiza la varii teorii ale conspiraţiei, precum antisemitismul, teorii subîntinzînd forme, adesea naţionaliste sau religioase, de extremism şi tiranie, întotdeauna colectiviste.

Replica adecvată la acest pericol nu-mi pare a fi cenzura ideii. Căci nu ideea (oricît de stupidă ar fi) este duşmanul. Ci fanaticul potenţial violent. Replica adecvată ideii este argumentul. Şi abordarea fermă şi eficientă a nebunului periculos, cînd destinatarul argumentului preferă să rămînă surd.

Şi să pună mîna pe armă.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Demonstranţi contra reformei guvernului  se luptă cu scutierii în timpul unui protest la Paris Franţa FOTO AP
„Un permis de a ucide”. Legea controversată prin care Franța schimbă regulile folosirii armelor de către polițiști
Polițiștii și jandarmii francezi vor beneficia de prezumția de legalitate când folosesc armele de foc în timpul serviciului, potrivit unei legi adoptate definitiv pe 20 noiembrie. Contestată de organizații pentru drepturile omului și magistrați, măsura ar putea îngreuna anchetarea abuzurilor.
Rămășițele lui Ivan Zakmardi, descoperite în Catedrala din Zagreb
Rămășițe remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat din plumb, descoperite în Catedrala din Zagreb
Unul dintre cei mai importanți oameni de stat ai Croației din secolul al XVII-lea a fost readus în atenția istoricilor printr-o descoperire arheologică remarcabilă. Rămășițele lui Ivan Zakmardi, remarcabil de bine conservate într-un sicriu sigilat de plumb, au fost găsite în ruinele unei capele.
901215675 1483577627291311 4315822873510217499 n jpeg
Desertul de pe vremea romanilor care se prepară și astăzi. Rețeta transmisă din generație în generație a devenit simbolul unui oraș
Un desert cu migdale, miere și dulceață, pregătit după o rețetă transmisă de-a lungul generațiilor, a devenit unul dintre cele mai cunoscute simboluri gastronomice ale unei localități din sudul Europei.
sarpe pixabay jpg
Unde se ascund șerpii pe timpul nopții. De ce unele specii devin mai active după apusul soarelui
Pentru cei mai mulți oameni, mai ales cei care locuiesc în orașe, o întâlnire cu un șarpe poate fi un moment destul de neplăcut. Mai ales atunci când această întâlnire are loc noaptea. Iar, în timp ce unii șerpi își petrec nopțile dormind, alții continuă să fie activi chiar și după apus.
vizita bilaterala ministrul Afacerilor Externe din Republica Moldova, Mihai Popșoi si luca niculescu jpg
România și Republica Moldova, discuții despre securitatea din Marea Neagră. Dronele și atacurile asupra navelor comerciale, printre subiecte
Situația de securitate din regiune, în contextul incursiunilor repetate ale dronelor și al atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, a fost unul dintre subiectele discutate de premierul Luca Niculescu cu oficiali de la Chișinău, în cadrul unei întâlniri desfășurate la Palatul Victoria.
horoscop octombrie webp
Horoscop luni, 23 noiembrie. Peștii trec printr-un carusel emoțional, iar o zodie are șanse să avanseze în carieră
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de luni, 23 noiembrie.
pexels marcus aurelius 9787924 jpg
„Suntem căsătoriți de 19 ani și nu am dormit niciodată în același pat”. Decizia neobișnuită a unui cuplu
Un cuplu din SUA a găsit o soluție neobișnuită pentru problemele care le afectau odihna: fiecare doarme în camera lui. Deși sunt căsătoriți de 19 ani, cei doi nu împart același pat. Dormitul separat le-a îmbunătățit calitatea vieții și le-a permis să aibă o căsnicie fericită.
ro alert webp
Nouă alertă aeriană în nordul județului Tulcea. Două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea în această seară
O nouă alertă aeriană a fost instituită duminică seara, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale au detectat ținte aeriene la est de Insula Șerpilor.
Aflați în vizită oficială în R.P. China, Nicolae și Elena Ceaușescu au primit, la reședința din Beijing, vizita doamnei Deng Yingchao, soția fostului premier Zhou Enlai
Ceaușescu și mirajul chinezesc: o alianță costisitoare pentru economia României
Conducerea de la București a susținut în toată perioada în care a guvernat prin teroare că dezvoltă o economie științifică, pe baze marxiste și raționale. Nimeni în lume nu putea să aibă ceva mai bun până la sfârșitul lumii cu mai multe lagăre.