Applebaum vs. Fitzpatrick: O ceartă în Olimpul istoricilor

11 septembrie 2017
Applebaum vs  Fitzpatrick: O ceartă în Olimpul istoricilor jpeg

Nici nu a ajuns în librării și, cum îi șade bine unei cărți de succes, volumul Red Famine: Stalin's War on Ukraine (Foametea Roșie. Războiul lui Stalin cu Ucraina) de Anne Applebaum a stîrnit deja dispute resimțite și dincolo de perimetrul academic, în media și social media. Dar chiar și dacă ar fi o mișcare de marketing, polemica are conținut și e într-adevăr interesantă.

Jurnalista americană este cîștigătoare a unui premiu Pulitzer cu prima sa carte din domeniul în care s-a specializat, istoria perioadei staliniste: Gulagul. O istorie (2003), în românește la Humanitas în 2011. A urmat Cortina de fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956 (2012), în românește la Litera, 2015, pentru ca prin volumul din prezent, care urmează să ajungă zilele acestea în librăriile americane și britanice, să se concentreze asupra foametei din Ucraina anilor '32-'33 ai secolului trecut. Căsătorită cu Radosław Sikorski, fost ministru polonez de externe, şi stabilită la Varşovia, Anne Applebaum (53 de ani) a cunoscut realitățile post-comuniste din Estul Europei și a putut vorbi direct cu martorii perioadei comuniste din Polonia, dar și din Germania și Ungaria.

În cazul cărţilor despre Holodomor, cum este numită în Ucraina foametea devastatoare din țară din timpul campaniei agresive sovietice de colectivizare a agriculturii, sînt două puncte majore asupra cărora de cele mai multe ori autorii acestora se simt obligaţi să se pronunţe. A fost sau nu un genocid foametea din Ucraina sovietică? Şi în al doilea rînd, Stalin a dispus în mod deliberat şi ţintit înfometarea ucrainenilor, sau a dorit doar să execute, indiferent de consecinţe, planul său de colectivizare - industrializare a ţării? În această cheie, a citit cartea Annei Applebaum şi istoricul australian Sheila Fitzpatrick, unul dintre primii cercetători occidentali care au pătruns în arhivele sovietice, în anii '80, cînd Războiul Rece încă nu se încheiase. Sheila Fitzpatrick (76 de ani) este şi ea autoarea unor lucrări de referință asupra perioadei, precum Stalinismul de fiecare zi. Viața cotidiană în Rusia sovietică a anilor 1930, apărută anul trecut şi la noi, la editura Corint.

Şi de aici a pornit disputa. În recenzia din The Guardian de luna trecută, Sheila Fitzpatrick a scris că în ultimă instanţă, Anne Applebaum nu s-ar ralia la versiunea dominantă în Ucraina că a fost vorba de un act de genocid. Indignată, Anne Applebaum a postat pe Facebook o replică promptă, spunînd că dimpotrivă, întreaga sa carte argumentează că a fost un genocid. "Argumentul meu este că foametea se încadrează perfect în definiţia originară a genocidului aşa cum a fost ea concepută de avocatul internaţional Raphael Lemkin. Într-adevăr, argumentul central al cărţii mele", a scris Anne Applebaum, "la care ea (Sheila Fitzpatrick) nu se referă în recenzie, e că Stalin a folosit intenţionat foametea nu doar ca să-i omoare pe ucraineni, ci ca să distrugă mişcarea naţională ucraineană, pe care o percepea drept o ameninţare la adresa puterii sovietice, şi ca să distrugă pe veci ideea Ucrainei ca naţiune independentă". Referirea la definiţia lui Raphael Lemkin în cazul ucrainean nu este nouă; ea a fost făcută prima oară de istoricul american Timothy Snyder în cartea sa Tărîmul morţii. Europa între Hitler şi Stalin, apărută în 2010.

Din cele expuse deja, s-a vădit şi că Anne Applebaum e de părere că Stalin a procedat deliberat la condamnarea la moarte prin înfometare a trei milioane de ucraineni, după unele estimări, 4,5 milioane de ucraineni, după altele. Sheila Fitzpatrick îi găseşte acestei opinii o serie de neajunsuri. Dar ea acceptă că în funcţie de interpretarea unor date, cineva ca Anne Applebaum şi-ar putea-o însuşi în mod natural. În definitiv, a sugerat ea în recenzie, soţul autoarei a fost implicat în rezolvarea crizei din Ucraina şi este un susţinător al sancţiunilor dure la adresa Moscovei. Aici avem de-a face cu o trimitere la argumentul unor istorici de profesie care spun că de dragul unei atitudini politice la modă, uneori unii autori mai puţin academici, cum ar fi jurnaliştii, fac interpretări mai riscante; în acest caz, pentru că Rusia lui Putin are în continuare un cult pentru Stalin, e de bonton ca şi critic al lui Putin să împingi astfel de acte pe seama lui Stalin. Şi într-adevăr, în publicistica sa (are o rubrică în Washington Post), Anne Applebaum se ocupă frecvent şi în termeni severi de regimul lui Vladimir Putin. Dar dacă Anne Applebaum este o jurnalistă care în cărţile sale de istorie s-ar fi dovedit sensibilă la contextul politic de după Euromaidan şi agresiunea militară a Rusiei asupra Ucrainei, cum de a ajuns la aceleaşi concluzii un istoric precum Timothy Snyder încă din anul 2010, Euromaidanul şi evenimentele subsecvente avînd loc după 2013?

Am rezumat pînă aici partea cea mai semnificativă din recenzia Sheilei Fitzpatrick, dar ea mai conţine şi alte aspecte interesante. De exemplu, istoricul australian pare să se folosească de prilej pentru a replica faţă de criticile aduse în trecut de Anne Applebaum istoricilor care au avut un acces privilegiat la arhivele sovietice. Nu se poate ca acest privilegiu să fi venit gratis, ar fi sugerat Applebaum, ceea ce pentru mulţi a fost "ca o insultă la adresa integrităţii lor profesionale", după cum a scris Sheila Fitzpatrick. Şi ca un istoric în deplinul sens al cuvîntului, îi arată Annei Applebaum în recenzie că nu ar şti să citeze corect din arhive. Mai mult, se îndoieşte că autoarea ar fi cercetat arhivele, "cum a făcut pentru Gulag". Bineînţeles că în postarea de pe Facebook, Anne Applebaum neagă vehement: "Cartea se bazează pe sute de documente de arhivă, unele dintre ele descoperite de mine sau de colaboratorii mei, altele găsite de alţi cercetători ucraineni şi publicate în uriaşe colecţii de documente (...) apărute în Ucraina în ultimul deceniu", a scris pe Facebook Anne Applebaum. Însă Sheila Fitzpatrick nu are o impresie tocmai bună faţă de colecţiile ucrainene; pentru ea, Institutul Ucrainean al Memoriei Naţionale ar avea "o evidentă agendă politică".

Polemica mai continuă şi prin alte atacuri şi insinuări; Sheila Fitzpatrick nu uită să indice că lucrarea ei din 1994 aproximativ pe acelaşi subiect, Ţăranii lui Stalin - Stalin's Peasants, nu este menţionată în bibliografia Foametei Roşii.... Şi deşi îi găseşte două capitole care i-ar putea interesa şi pe istorici (cel despre muşamalizarea Holodomor-ului în perioada sovietică şi cel despre exploatarea sa politică în perioada ucraineană post-sovietică), ea consideră pînă la urmă că Foametea Roşie... rămîne "o operă superioară de popularizare". La rîndul ei, Anne Applebaum are o explicaţie pentru recenzia ambivalentă a Sheilei Fitzpatrick; aceasta din urmă nu i-ar fi iertat nici pînă în ziua de azi contribuţia la dezvăluirea de acum 20 de ani că editorul Richard Gott de la The Guardian era agent plătit al KGB-ului.

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Igor Ghirkin FOTO EPA-EFE
Fost comandant separatist, despre contraofensiva firavă a rușilor: „Cretinism sau trădare” VIDEO
Igor Ghirkin, un fost comandant al separatiştilor proruşi din Doneţk, a desființat atacul armatei ruse din direcția Bahmut.
Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, desculți la o întâlnire cu oficialii niponi FOTO: YOUTUBE Guvernul României
VIDEO Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, desculți la o întâlnire cu oficialii niponi
Premierul României și președintele Camerei Deputaților au participat astăzi, în Japonia, la o întâlnire cu Liga Parlamentară de prietenie Japonia-România. În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali români au fost nevoiți să se descalțe, potrivit tradițiilor japoneze.
senat george calin inquamphotos
Alocațiile pentru susținerea familiei, dublate de Senat
Senatul a adoptat tacit un proiect de lege al PNL prin care sunt dublate alocațiile pentru susținerea familiei, votul decisiv urmând să aibă loc în Camera Deputaților.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.