„Am iubit oamenii așa cum se iubesc oamenii”

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Cum spuneam și în articolul anterior, sîntem în proximitatea momentului de bilanț al anului 2020, ocazie cu care îmi propun și eu să punctez o serie de lucruri. O fac în primul rînd pentru că anul acesta complicat a generat nenumărate dispute și luări de poziții, de acuze și de nemulțumiri, mai mult sau mai puțin justificate, pentru că vocația de demolatori pe care o avem mi se pare păguboasă, chiar dacă înțeleg justificările disputelor de natură politică într-o luptă în ring pentru obținerea puterii.

Totuși, pentru că nu vreau să treacă neobservat tot ceea ce s-a încercat să se facă, la nivel de sistem educațional, îmi propun să punctez, așadar, cîteva lucruri.

Debutul anului a stat sub semnul unui entuziasm generat de activitățile desfășurate la finalul anului precedent. În primul rînd, aici mă gîndesc la celebra comisie de „tăiat hîrtii”, ale cărei rezultate s-au văzut începînd cu sfîrșitul lunii ianuarie a anului 2020. În fapt, această comisie a lucrat pe baza propunerilor venite din toată țara, colectate pe o platformă, debirocratizare.ro, avînd mai ales rolul de a gestiona aspectele metodologice, legislative care derivau din propunerile centralizate. Desființarea unor comisii de la nivelul unităților școlare, a unor procese-verbale și a unor rapoarte, simplificarea condicii de prezență sînt doar o parte dintre rezultatele acestui demers.

Un alt punct tare pe care aș vrea să îl subliniez este licitația de manuale lansată din timp, al cărei rezultat s-a aflat repede față de anii precedenți, în luna februarie existînd deja manualele înscrise în aplicația pentru evaluare. Din păcate, însă, aici trebuie să amintesc un alt aspect, în contrabalans, anume legislația foarte stufoasă și permisivă, care permite lungi și succesive etape de contestații, acestea obligînd autoritățile să amîne semnarea contractelor pentru manualele declarate cîștigătoare, astfel că ele nu reușesc să ajungă pe băncile elevilor la începutul anului școlar. Poate un viitor cadru legislativ, optimizat, va rezolva această problemă.

Mergînd mai departe pe firul timpului, ne-am trezit prin primăvară în plină pandemie, fapt care a schimbat radical mersul lucrurilor, aducînd însă și aspecte pozitive. Vrînd-nevrînd, s-a început un amplu proces de digitalizare a sistemului de învățămînt. Ceea ce nu se întîmplase deloc în anii anteriori, deși era un loc comun discursul despre epoca informatizării, s-a derulat rapid, prin ardere de etape, în cîteva luni.

Aș puncta pozitiv mai întîi îndemnul oficial transmis tuturor școlilor de a utiliza marile platforme pentru desfășurarea procesului instructiv-educativ, Microsoft Teams și Google Meet, fapt care asigură calitate. În momentul de față, toți profesorii și toți elevii din sistem au generate adrese de e-mail asociate platformelor educaționale, acesta fiind un alt aspect pozitiv, care atrage după sine nu doar ușurința comunicării, dar și o mai bună gestionare a spațiului intim, nemaifiind necesare întotdeauna telefoane, comunicări incoerente pe grupuri unde fiecare bate cîmpii cum vrea și se pierde coerența livrării informației. Mai mult, probabil că zeci de mii sau sute de mii de profesori și de elevi sînt conectați astfel la un mediu comunicațional care ușurează comunicarea și pe care înainte nu știau să îl utilizeze, li se părea ceva inutil sau prea complicat. E o formă de updatare pe care toți au asumat-o. Sigur, lucrurile nu s-au petrecut peste noapte, a fost un proces de durată, început prin aprilie-mai, încheiat în septembrie.

Pe parcursul ultimelor luni de pandemie din timpul anului școlar precedent aș mai puncta cîteva aspecte pozitive, care poate par nesemnificative, dar care, la o privire mai atentă, au impact relevant.

Printre acestea, testele de antrenament. Pentru cine nu știe, acestea sînt modele de subiecte pentru examenele naționale, livrate în anul școlar precedent săptămînal. Testele de antrenament au un avantaj cert, faptul că sînt redactate de specialiști, fiind în deplină concordanță cu subiectele de la examenele naționale, permițînd elevilor și profesorilor accesul la o resursă oficială de pregătire, nu doar la culegerile de teste de pe piața liberă, care sînt adesea în neconcordanță cu programele școlare, sînt adesea concentrate pe conținuturi, nu pe competențe, au adesea erori de construcție sau științifice, nu respectă algoritmul subiectelor de la examene.

Un alt plus, pe care țin să îl subliniez, este legat de condițiile în care elevii din clasele terminale au fost sprijiniți să se pregătească pentru examene prin revenirea în ultimele săptămîni în spațiul școlii. Deși au fost multe voci care s-au manifestat vehement împotriva acestei măsuri, timpul a dovedit că ea nu a fost greșită. Numărul de cazuri nu a crescut ca urmare a acesteia, iar măsurile de siguranță pe care le-au prevăzut specialiștii au fost respectate, cu eforturi semnificative, financiare, logistice și de energie din partea tuturor actorilor implicați în acest proces.

Și, nu în ultimul rînd, pentru a încheia această primă secvență de bilanț, pe care o voi continua în viitorul articol, menționez aici alte două plusuri. Mai întîi derularea în condiții optime a tuturor examenelor naționale, începînd cu cel de la sfîrșitul clasei a opta, continuînd cu cel de bacalaureat, apoi cu cel de definitivare în învățămînt, cu cel de titularizare și cu sesiunea de toamnă a examenului de bacalaureat. În condițiile în care au fost, și în privința acestora, atîtea discuții și împotriviri, voci ale unor lideri care susțineau că ele trebuie să nu se desfășoare. Și apoi, ca o extensie a acestei bune organizări, aș mai menționa oferirea unei șanse suplimentare, prin sesiuni speciale, pentru elevii care, din motive de pandemie, nu au putut să participe la prima sesiune de examinare.

Mă opresc în acest număr aici, cu îndemnul de a nu ne uita doar cu ochi amenințător și cîrcotaș, folosindu-mă de versurile poetului Andrei Doboș, pe care le-am preluat în titlu. Căci umanul nu e despre perfecțiune, ci despre iubire. Iar iubirea e despre a aprecia ceea ce e bun, ceea ce e frumos, ceea ce e pozitiv. E despre construcție. Sigur, e și despre a dărîma, dar eu nu vreau să fiu de partea celor care dărîmă cu orice preț.  

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.