ÔÇ×Am iubit oamenii a╚Öa cum se iubesc oameniiÔÇŁ

Publicat în Dilema Veche nr. 872 din 23 decembrie 2020 - 6 ianuarie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

Cum spuneam ╚Öi ├«n articolul anterior, s├«ntem ├«n proximitatea momentului de bilan╚Ť al anului 2020, ocazie cu care ├«mi propun ╚Öi eu s─â punctez o serie de lucruri. O fac ├«n primul r├«nd pentru c─â anul acesta complicat a generat nenum─ârate dispute ╚Öi lu─âri de pozi╚Ťii, de acuze ╚Öi de nemul╚Ťumiri, mai mult sau mai pu╚Ťin justificate, pentru c─â voca╚Ťia de demolatori pe care o avem mi se pare p─âguboas─â, chiar dac─â ├«n╚Ťeleg justific─ârile disputelor de natur─â politic─â ├«ntr-o lupt─â ├«n ring pentru ob╚Ťinerea puterii.

Totu╚Öi, pentru c─â nu vreau s─â treac─â neobservat tot ceea ce s-a ├«ncercat s─â se fac─â, la nivel de sistem educa╚Ťional, ├«mi propun s─â punctez, a╚Öadar, c├«teva lucruri.

Debutul anului a stat sub semnul unui entuziasm generat de activit─â╚Ťile desf─â╚Öurate la finalul anului precedent. ├Än primul r├«nd, aici m─â g├«ndesc la celebra comisie de ÔÇ×t─âiat h├«rtiiÔÇŁ, ale c─ârei rezultate s-au v─âzut ├«ncep├«nd cu sf├«r╚Öitul lunii ianuarie a anului 2020. ├Än fapt, aceast─â comisie a lucrat pe baza propunerilor venite din toat─â ╚Ťara, colectate pe o platform─â, debirocratizare.ro, av├«nd mai ales rolul de a gestiona aspectele metodologice, legislative care derivau din propunerile centralizate. Desfiin╚Ťarea unor comisii de la nivelul unit─â╚Ťilor ╚Öcolare, a unor procese-verbale ╚Öi a unor rapoarte, simplificarea condicii de prezen╚Ť─â s├«nt doar o parte dintre rezultatele acestui demers.

Un alt punct tare pe care a╚Ö vrea s─â ├«l subliniez este licita╚Ťia de manuale lansat─â din timp, al c─ârei rezultat s-a aflat repede fa╚Ť─â de anii preceden╚Ťi, ├«n luna februarie exist├«nd deja manualele ├«nscrise ├«n aplica╚Ťia pentru evaluare. Din p─âcate, ├«ns─â, aici trebuie s─â amintesc un alt aspect, ├«n contrabalans, anume legisla╚Ťia foarte stufoas─â ╚Öi permisiv─â, care permite lungi ╚Öi succesive etape de contesta╚Ťii, acestea oblig├«nd autorit─â╚Ťile s─â am├«ne semnarea contractelor pentru manualele declarate c├«╚Ötig─âtoare, astfel c─â ele nu reu╚Öesc s─â ajung─â pe b─âncile elevilor la ├«nceputul anului ╚Öcolar. Poate un viitor cadru legislativ, optimizat, va rezolva aceast─â problem─â.

Merg├«nd mai departe pe firul timpului, ne-am trezit prin prim─âvar─â ├«n plin─â pandemie, fapt care a schimbat radical mersul lucrurilor, aduc├«nd ├«ns─â ╚Öi aspecte pozitive. Vr├«nd-nevr├«nd, s-a ├«nceput un amplu proces de digitalizare a sistemului de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt. Ceea ce nu se ├«nt├«mplase deloc ├«n anii anteriori, de╚Öi era un loc comun discursul despre epoca informatiz─ârii, s-a derulat rapid, prin ardere de etape, ├«n c├«teva luni.

A╚Ö puncta pozitiv mai ├«nt├«i ├«ndemnul oficial transmis tuturor ╚Öcolilor de a utiliza marile platforme pentru desf─â╚Öurarea procesului instructiv-educativ, Microsoft Teams ╚Öi Google Meet, fapt care asigur─â calitate. ├Än momentul de fa╚Ť─â, to╚Ťi profesorii ╚Öi to╚Ťi elevii din sistem au generate adrese de e-mail asociate platformelor educa╚Ťionale, acesta fiind un alt aspect pozitiv, care atrage dup─â sine nu doar u╚Öurin╚Ťa comunic─ârii, dar ╚Öi o mai bun─â gestionare a spa╚Ťiului intim, nemaifiind necesare ├«ntotdeauna telefoane, comunic─âri incoerente pe grupuri unde fiecare bate c├«mpii cum vrea ╚Öi se pierde coeren╚Ťa livr─ârii informa╚Ťiei. Mai mult, probabil c─â zeci de mii sau sute de mii de profesori ╚Öi de elevi s├«nt conecta╚Ťi astfel la un mediu comunica╚Ťional care u╚Öureaz─â comunicarea ╚Öi pe care ├«nainte nu ╚Ötiau s─â ├«l utilizeze, li se p─ârea ceva inutil sau prea complicat. E o form─â de updatare pe care to╚Ťi au asumat-o. Sigur, lucrurile nu s-au petrecut peste noapte, a fost un proces de durat─â, ├«nceput prin aprilie-mai, ├«ncheiat ├«n septembrie.

Pe parcursul ultimelor luni de pandemie din timpul anului școlar precedent aș mai puncta cîteva aspecte pozitive, care poate par nesemnificative, dar care, la o privire mai atentă, au impact relevant.

Printre acestea, testele de antrenament. Pentru cine nu ╚Ötie, acestea s├«nt modele de subiecte pentru examenele na╚Ťionale, livrate ├«n anul ╚Öcolar precedent s─âpt─âm├«nal. Testele de antrenament au un avantaj cert, faptul c─â s├«nt redactate de speciali╚Öti, fiind ├«n deplin─â concordan╚Ť─â cu subiectele de la examenele na╚Ťionale, permi╚Ť├«nd elevilor ╚Öi profesorilor accesul la o resurs─â oficial─â de preg─âtire, nu doar la culegerile de teste de pe pia╚Ťa liber─â, care s├«nt adesea ├«n neconcordan╚Ť─â cu programele ╚Öcolare, s├«nt adesea concentrate pe con╚Ťinuturi, nu pe competen╚Ťe, au adesea erori de construc╚Ťie sau ╚Ötiin╚Ťifice, nu respect─â algoritmul subiectelor de la examene.

Un alt plus, pe care ╚Ťin s─â ├«l subliniez, este legat de condi╚Ťiile ├«n care elevii din clasele terminale au fost sprijini╚Ťi s─â se preg─âteasc─â pentru examene prin revenirea ├«n ultimele s─âpt─âm├«ni ├«n spa╚Ťiul ╚Öcolii. De╚Öi au fost multe voci care s-au manifestat vehement ├«mpotriva acestei m─âsuri, timpul a dovedit c─â ea nu a fost gre╚Öit─â. Num─ârul de cazuri nu a crescut ca urmare a acesteia, iar m─âsurile de siguran╚Ť─â pe care le-au prev─âzut speciali╚Ötii au fost respectate, cu eforturi semnificative, financiare, logistice ╚Öi de energie din partea tuturor actorilor implica╚Ťi ├«n acest proces.

╚śi, nu ├«n ultimul r├«nd, pentru a ├«ncheia aceast─â prim─â secven╚Ť─â de bilan╚Ť, pe care o voi continua ├«n viitorul articol, men╚Ťionez aici alte dou─â plusuri. Mai ├«nt├«i derularea ├«n condi╚Ťii optime a tuturor examenelor na╚Ťionale, ├«ncep├«nd cu cel de la sf├«r╚Öitul clasei a opta, continu├«nd cu cel de bacalaureat, apoi cu cel de definitivare ├«n ├«nv─â╚Ť─âm├«nt, cu cel de titularizare ╚Öi cu sesiunea de toamn─â a examenului de bacalaureat. ├Än condi╚Ťiile ├«n care au fost, ╚Öi ├«n privin╚Ťa acestora, at├«tea discu╚Ťii ╚Öi ├«mpotriviri, voci ale unor lideri care sus╚Ťineau c─â ele trebuie s─â nu se desf─â╚Öoare. ╚śi apoi, ca o extensie a acestei bune organiz─âri, a╚Ö mai men╚Ťiona oferirea unei ╚Öanse suplimentare, prin sesiuni speciale, pentru elevii care, din motive de pandemie, nu au putut s─â participe la prima sesiune de examinare.

M─â opresc ├«n acest num─âr aici, cu ├«ndemnul de a nu ne uita doar cu ochi amenin╚Ť─âtor ╚Öi c├«rcota╚Ö, folosindu-m─â de versurile poetului Andrei Dobo╚Ö, pe care le-am preluat ├«n titlu. C─âci umanul nu e despre perfec╚Ťiune, ci despre iubire. Iar iubirea e despre a aprecia ceea ce e bun, ceea ce e frumos, ceea ce e pozitiv. E despre construc╚Ťie. Sigur, e ╚Öi despre a d─âr├«ma, dar eu nu vreau s─â fiu de partea celor care d─âr├«m─â cu orice pre╚Ť.  

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.