Turnul-Spart

Publicat în Dilema Veche nr. 368 din 3 - 9 martie 2011
Turnul Spart jpeg

C├«nd vrei s─â treci Mun┼úii, dinspre Sibiu spre R├«mnicu V├«lcii, imediat ce la┼či ├«n urm─â T─âlmaciu, drumul parc─â ┼úi se ├«nchide pe nea┼čteptate. E numai o iluzie c─âci, dup─â ├«nc─â o cotitur─â, ├«ncepe Defileul Turnului Ro┼ču, ├«nghesuit ├«ntre culmile F─âg─âra┼čului, de o parte, ┼či ale Lotrului, de cealalt─â. ├Än Boi┼úa, ┼čoseaua abia se strecoar─â pe l├«ng─â turnul de acces ├«n Cetatea Turnu Ro┼ču, cu ├«ngustele lui ferestre de tragere, ┼či pe l├«ng─â locul unde odat─â se ├«n─âl┼úau fostele case ale V─âmii, dup─â care se alipe┼čte Oltului ce vine de undeva din st├«nga ┼či, surprinz─âtor sau nu, cel pu┼úin pentru ├«nceput, nu pare prea vijelios. Nu trece mult, c─âci nu apuci s─â obose┼čti, ┼či, c├«nd versan┼úii se apropie amenin┼ú─âtor unii de al┼úii, te treze┼čti l├«ng─â o construc┼úie ciudat─â, ruinat─â, izolat─â undeva mai jos de drum, ├«n paji┼čtea de pe malul r├«ului. E ceea ce a mai r─âmas din Turnul-SpartÔÇŽ 

Impresia e cu at├«t mai cople┼čitoare, cu c├«t cineva pare s─â fi t─âiat turnul dintr-o singur─â lovitur─â de sus ├«n jos, despic├«ndu-l ┼či f─âc├«nd s─â dispar─â f─âr─â urm─â mai mult de jum─âtate din el. E un ciudat semicilindru de piatr─â, amestecat─â pe alocuri cu c─âr─âmid─â, ce ├«┼či p─âstreaz─â aproximativ aceea┼či form─â, de peste dou─â veacuri, c─âci ├«ntr-o stamp─â de la ├«nceput de secol XIX, un pictor, pe numele lui Neuhauser, pare c─â-i red─â aspectul de azi, p├«n─â ┼či prin desenarea unor cop─âcei, prip─â┼či┼úi pe locul ├«nalt al fostelor creneluri. Din DN 7 nu prea po┼úi s─â-l admiri cum trebuie, pentru c─â loc s─â-┼úi la┼či ma┼čina nu a fost amenajat nicic├«nd. Mai mult, privind fotografii mai vechi ├«┼úi dai seama c─â modernizarea ┼čoselei a dus la distrugerea total─â a ruinelor ce ├«nchideau accesul pe ┼či dinspre Defileu, ├«n Evul Mediu cel ├«ndep─ârtat. C├«ndva, prin anii ÔÇÖ60 ai secolului trecut, acestea mai puteau fi v─âzute cobor├«nd dinspre drum spre turn. 

 Acum, doar un drumeag, la ├«nceput acoperit cu pietri┼č, apoi format din d├«re de p─âm├«nt ┼čerpuind prin iarb─â, se pierde din drumul na┼úional, pu┼úin mai ├«n aval de turn, ┼či cote┼čte spre vechea fortifica┼úie. C├«nd ajungi la baza ei, construc┼úia pare ┼či mai impresionant─â. Ziduri groase la baz─â de peste patru metri, ferestre ├«nguste ├«mpr─â┼čtiate parc─â la ├«nt├«mplare de-a lungul ┼či de-a latul peretelui (semi)circular, sp─ârturi mari ce aduc a u┼či, amplasate la diferite ├«n─âl┼úimi, c─ârora nu le dibuie┼čti de la ├«nceput rostul, guri de tragere ┼či, undeva sus, baza fostelor creneluri de sub acoperi┼čul, probabil, conic. Pe interior, zidul e perforat de arcade pr─âbu┼čite sau de deschideri largi ce se pierd ├«ngust spre exterior, de ni┼če prin care se roteau ├«n spiral─â, de-a lungul zidurilor, vechile sc─âri de piatr─â ┼či lemn, de orificii prin care se ├«nfigeau ├«ntre pietre de mult putrezitele b├«rne. ┼×i din loc ├«n loc, smocuri ├«nalte de iarb─â, tufe ad─âpostite prin locuri ferite de v├«nt ┼či-un cop─âcel,  cu r─âd─âcinile prinse deasupra unei ferestre ┼či av├«ndu-┼či coroana t├«n─âr─â av├«ntat─â peste marginile ziduluiÔÇŽ  

Inclus ├«ntr-un sistem de fortifica┼úii de la grani┼úa de sud a Transilvaniei, al─âturi de Cetatea Turnu Ro┼ču, Cetatea T─âlmaciului ┼či Cetatea Lotrioarei, Turnul-Spart a fost ├«n─âl┼úat ├«ntr-o perioad─â ├«n care presiunea turceasc─â asupra Ardealului devenise mai mult dec├«t evident─â, dac─â lu─âm ├«n calcul doar invazia din iarna 1492-ÔÇÖ93, soldat─â cu pagube considerabile ├«n zona Sibiului. Din p─âcate, existen┼úa efectiv─â a construc┼úiei e de scurt─â durat─â, undeva ├«n jurul a trei decenii. Ridicat chiar pe malul nu prea ├«nalt, ├«n urma unui ordin al regelui Ladislau al Ungariei din 1501, Turnul-Spart se pr─âbu┼če┼čte la 1533, ca urmare a unei rev─ârs─âri a Oltului, ulterior o parte din piatra fortifica┼úiei fiind utilizat─â de locuitorii din zon─â ├«n cu totul alte scopuri. Ini┼úial de form─â cilindric─â, ├«nalt─â de aproape 18 metri, sem─ân├«nd arhitectonic cu turnurile de ap─ârare ale Sibiului, construc┼úia ├«┼či etala gurile de tragere ├«n trei etaje ┼či avea ├«n prelungirea ei, de-a latul trec─âtorii, ziduri masive de-o parte ┼či de alta a r├«ului, sparte doar de-o poart─â ce asigura accesul spre ┼či dinspre ┼óara Rom├óneasc─â. 

Un zid impresionant, ce se ├«ntindea ├«ntre Mun┼úii F─âg─âra┼čului ┼či cei ai Lotrului ┼či din care se mai p─âstreaz─â acum doar urma vizibil─â ca o ran─â, sub o u┼č─â amplasat─â ame┼úitor cam pe la mijlocul ├«n─âl┼úimii turnului, privind spre Olt. Veacurile s-au scurs, iar Turnul-Spart a r─âmas oarecum ├«n aceea┼či situa┼úie. Degradarea continu─â totu┼či, pe nesim┼úite. O privire aruncat─â-n timp, peste stampele ┼či fotografiile de epoc─â, ├«┼úi dau o imagine complet─â asupra procesului de dispari┼úie lent─â a monumentului. Acum dou─â sute de ani, baza unor deschideri ce aduc a ÔÇ×guri de p─âcur─âÔÇť s├«nt perfect vizibile. Acum cincizeci de ani, nivelul zidului cobor├«se cu cel pu┼úin un metru, dar o fereastr─â ├«ngust─â, plasat─â imediat sub acestea, ├«┼či mai p─âstra ├«nc─â arcada. P├«n─â anul trecut s-a mai pierdut jum─âtate de metru ┼či ceea ce mai r─âm─âsese din zidul-grani┼ú─â. ┼×i nici m─âcar nu vrem s─â facem pronosticuri ├«n c├«┼úi ani de acum ├«ncolo totul va fi doar o gr─âmad─â de molozÔÇŽ 

Daniel I. Iancu este muzeograf la Muzeul de Etnografie ┼či Art─â Popular─â din Or─â┼čtie ┼či doctorand la Universitatea ÔÇ×1 Decembrie 1918ÔÇť din Alba Iulia.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.