Theophil von Hansen

Publicat în Dilema Veche nr. 483 din 16-22 mai 2013
Theophil von Hansen  jpeg

- ┼či Mausoleul de la Filia┼či -

Acum mai bine de 20 de ani, descopeream la Filia┼či, ├«n cimitirul ora┼čului, un mausoleu impozant, cu o arhitectur─â neobi┼čnuit─â. Nu am reu┼čit s─â afl─âm mai nimic de la localnici sau nu i-am g─âsit pe cei care ┼čtiau ceva despre acest monument funerar.

Mai t├«rziu, am c─âutat o bibliografie l─âmuritoare ┼či am aflat c─â edificiul, ├«mpreun─â cu anexele sale, fusese comandat de c─âtre ultimul membru al familiei Fili┼čanu. Despre aceast─â familie s├«nt pu┼úine informa┼úii: p├«n─â ┼či O.G. Lecca o trateaz─â succint, mai ales cu referire la membrii s─âi din secolul al XVII-lea. ├Än ultimii ani, c├«teva bloguri se ocup─â de familie, aduc├«nd fragmente de informa┼úii referitoare la cel care pune s─â se construiasc─â mausoleul: Dimitrie Fili┼čanu (1808-1883) ÔÇô om politic, participant la Revolu┼úia din 1848 ┼či la Unirea Principatelor; a de┼úinut func┼úiile de serdar, paharnic, mare ag─â, iar dup─â Unire a fost ales deputat din partea jude┼úului Mehedin┼úi (http://filiasiexpress.blogspot.ro).

C├«t despre mausoleu, aflat ast─âzi pe Lista Monumentelor Istorice, la pozi┼úia DJ-II-m-A-08267, am aflat recent mai multe. Istoricul de art─â Oana Marinache public─â pe www.adevarul.ro un articol privind capela Palatului ┼×tirbei de la Buftea. Sprijinindu-se pe surse bibliografice mai vechi ┼či pe literatura german─â de specialitate, ea confirm─â construirea acesteia dup─â planurile lui Theophil Edvard Frh. von Hansen (1813-1891) ÔÇô autor, de asemeni, al... Mausoleului de la Filia┼či!!!

Informa┼úia este de mare pre┼ú, cu at├«t mai mult cu c├«t cele dou─â capele s├«nt destul de asem─ân─âtoare ÔÇô ┼či m─â refer aici at├«t la spa┼úiul de tip central, c├«t ┼či la decora┼úia lor exterioar─â, cea care le face s─â fie at├«t de neobi┼čnuite ├«n peisajul arhitectural rom├ónesc. Capela de la Filia┼či este prima construit─â; terminat─â ├«n 1868, ea pare s─â fi constituit un model pentru proiectul celei de la Buftea, proiectat─â ├«n 1871.

Theophil von Hansen este danez de origine, dar ÔÇô cum ├«┼či face studiile de arhitectur─â la Academia din Viena ┼či lucreaz─â ├«n diverse p─âr┼úi ale Imperiului ÔÇô el este socotit ca fiind austriac; ┼či, de aici, prezen┼úa lui ┼či a numeroaselor sale lucr─âri ├«n lexicoane austriece. O biografie ├«i este dedicat─â la doar doi ani de la moartea sa. Arhitect prolific, cu activitate la Viena, Lemberg, Brno, el construie┼čte ┼či la Atena sau, iat─â, ├«n Principatele Rom├óne. ┼×i, ├«n ├«ntreaga bibliografie care se refer─â la el ÔÇô biografie sau lexicoane ÔÇô, Hansen figureaz─â ca fiind arhitectul care a construit capela Fili┼čenilor.

C├«t despre arhitectura acesteia, ea trebuie s─â fi fost inspirat─â de modul de a g├«ndi al practicienilor din lumea central-european─â din care venea Hansen: o arhitectur─â eclectic─â ÔÇô ├«n cadrul c─âreia se pun ├«n oper─â elemente de factur─â medieval─â ÔÇô, socotit─â continuatoare fireasc─â a formelor postbizantine. Hansen nu este nici primul, nici singurul care adopt─â o asemenea atitudine: cu pu┼úin timp ├«naintea lui, Johann Schlatter (1808-1865) ÔÇô elve┼úian de cultur─â german─â ÔÇô folose┼čte acela┼či limbaj ┼či aceea┼či sintax─â la lucr─ârile pe care le proiecteaz─â ├«n ┼óara Rom├óneasc─â la comanda lui Gheorghe Bibescu ┼či, mai apoi, a lui Barbu ┼×tirbei. Cu alte cuvinte, vorbim de o expresie arhitectural─â specific─â secolului al XIX-lea, care caracterizeaz─â interven┼úiile arhitec┼úilor provenind din lumea german─â ┼či austriac─â ├«n teritoriile lumii ortodoxe.

Toate acestea fac din mausoleul lui Dimitrie Fili┼čanu un edificiu nu numai spectaculos, ci ┼či ilustrator al epocii ├«n care arhitectura rom├óneasc─â se moderniza, f─âc├«nd apel la modele europene de prestigiu ┼či la arhitec┼úi pe m─âsur─â. ┼×i la executan┼úi remarcabili, c─ârora le dator─âm p─âstrarea monumentului, lipsit mult─â vreme de lucr─âri de ├«ntre┼úinere ┼či de restaurare.

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: www.exploratorurban.wordpress.com

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.