Strada Cuza Vod─â

Publicat în Dilema Veche nr. 507 din 31 octombrie - 6 noiembrie 2013
Strada Cuza Vod─â jpeg

├Än discursul public ie┼čean, strada Cuza Vod─â este prezentat─â drept oaza ├«n care s-ar fi p─âstrat farmecul vechilor cl─âdiri dintr-un ora┼č al birjelor, negustorilor, boierilor ┼či al unei lumi disp─ârute. ├Än fapt, din diferite motive, p├«n─â acum s-a f─âcut prea pu┼úin pentru punerea ├«n valoare a acestei artere.

├Ängust─â, lung─â de aproximativ 800 de metri, aproape dreapt─â ┼či str─âb─âtut─â de la un cap─ât de altul de linia tramvaiului, strada Cuza Vod─â se ├«ntinde din apropierea Hotelului Traian p├«n─â la M─ân─âstirea Golia, pre┼ú de o plimbare de cam jum─âtate de or─â. Dac─â ┼úi s-ar povesti ├«ns─â avatarurile fiec─ârei case, plimbarea ar putea dura ┼či o zi.

Multe cl─âdiri de pe aceast─â veche arter─â s├«nt monumente istorice. O situa┼úie oficial─â, din 2004, indica 31 de astfel de imobile, adic─â mai mult de jum─âtate din cele numerotate. Palatul Braunstein, Palatul Neuschotz (azi Restaurantul Select), Casa Bal┼č-Sturza, Farmacia Ghi┼úun, Filarmonica Moldova, Casa Alecu Bal┼č, Maternitatea Cuza Vod─â, Casa Calimah Ghika, M─ân─âstirea Golia, Casa Apelor s├«nt doar o parte dintre monumentele aflate ├«n scriptele oficiale, majoritatea de ├«nceput de secol XIX. Exist─â ┼či excep┼úii notabile, cum ar fi M─ân─âstirea, edificiu de importan┼ú─â excep┼úional─â, ridicat de Vasile Lupu ┼či datat ├«n secolele XVI-XVIII. Locul a dat ┼či numele ini┼úial al acestei str─âzi: Uli┼úa Golia.

La ├«nceputuri, cele mai multe dintre cl─âdiri aveau doar un etaj ┼či ├«ndeplineau un dublu rol, la parter av├«nd spa┼úii comerciale, iar deasupra, locuin┼úe pentru comercian┼úi. Altele s├«nt case boiere┼čti sau care au de┼úinut diferite func┼úii administrative.

Lipsite mul┼úi ani de renov─âri, aceste cl─âdiri cu pove┼čti care de care mai savuroase au ajuns, ├«n timp, ├«ntr-o stare deplorabil─â. ├Än unele, stau chiria┼či ai Prim─âriei, altele au fost retrocedate, iar noii proprietari le-au renovat ├«nc─âlc├«nd normele aplicabile unui monument istoric. ├Än cazul celor care au ajuns totu┼či pe m├«na constructorilor a fost vorba de solu┼úii izolate ┼či care s-au ├«ntins prea mult timp.

Renovarea Filarmonicii p─ârea c─â nu se mai sf├«r┼če┼čte, p├«n─â c├«nd, ├«n 2007-2008, conjunctura desemn─ârii unui ie┼čean drept ministru al Educa┼úiei a dus la terminarea lucr─ârilor la o parte din cl─âdire, adic─â la Casa Bal┼č. M─ân─âstirea Golia a fost repus─â pe picioare cu fonduri europene, printr-un proiect la care au mai contribuit Prim─âria ┼či Consiliul Jude┼úean, ultima institu┼úie acces├«nd recent aceea┼či surs─â pentru refacerea Maternit─â┼úii Cuza Vod─â. Prim─âria a reu┼čit, dup─â multe eforturi, s─â g─âseasc─â o solu┼úie pentru mutarea locatarilor chiria┼či din Palatul Braunstein ┼či dore┼čte s─â aduc─â str─âlucire acestui imobil din vecin─âtatea Pie┼úei Unirii. Palatul Po┼čtei, de fapt Casa Bal┼č-Sturza, a avut norocul s─â fie printre pu┼úinele pentru care s-au g─âsit bani ├«n primul deceniu de dup─â 1989, iar Hotelul Select a fost restaurat prin eforturile proprietarului, care l-a cump─ârat de la stat. ├Än rest ├«ns─â, inten┼úiile de a renova strada de la un cap─ât la altul, de a exista o strategie unitar─â, demn─â de un Centru Istoric, au dat gre┼č. Municipalitatea, care a avut un proiect de 20 de milioane de euro, finan┼úabil din fonduri europene, nu a reu┼čit s─â-i conving─â pe proprietari/chiria┼či s─â-i cedeze pentru doi ani imobilele. Finan┼úatorul ceruse acest lucru pentru a simplifica proiectul ┼či a evita s─â intre ├«ntr-o rela┼úie contractual─â cu aproximativ 300 de persoane. ├Än final, banii au fost pierdu┼úi. ├Äntr-un dialog cu cititorii unui site de ┼čtiri, ├«n vara acestui an, primarul municipiului Ia┼či a declarat: ÔÇ×Probabil c─â a┼čtept─âm o investi┼úie privat─â care s─â rezolve situa┼úia reamenaj─ârii urbanistice a acestei zone.ÔÇť

Pu┼úin doar, dintre multele pove┼čti, cu alb ┼či negru, ale str─âzii Cuza Vod─â. Ion Creang─â a locuit o perioad─â la Golia, iar la un moment dat ┼či-a deschis o tutungerie, pe aceea┼či strad─â, sup─ârat c─â fusese exclus din r├«ndul preo┼úimii (printre altele, tr─âsese cu pu┼čca dup─â ciori). Preo┼úii militau atunci, cu putere, ├«mpotriva fumatului. Cu fa┼úa la pere┼úii cl─âdirilor, aici au fost ├«mpu┼čca┼úi mul┼úi evrei ├«n timpul Pogromului din iunie 1941.

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universit─â┼úii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia┼či. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.