Pînă unde este sănătos etatismul în cultură?

Publicat în Dilema Veche nr. 513 din 12-18 decembrie 2013
Pînă unde este sănătos etatismul în cultură? png

├Än ultimii ani, ┼či pe fondul crizei, desf─â┼čurarea activit─â┼úilor culturale din Ia┼či a depins ├«ntr-un mare grad de finan┼ú─ârile primite de la Prim─ârie ┼či Consiliul Jude┼úean. Cele dou─â au ┼či un cuv├«nt greu de spus ├«n numirea managerilor unora dintre cele mai proeminente institu┼úii culturale din ora┼č.

Patru evenimente de marc─â din Ia┼či, ├«n 2013, au fost Festivalul Interna┼úional al Educa┼úiei (FIE), Festivalul Interna┼úional de Literatur─â ┼či Traducere (FILIT), Gala Premiilor Operelor Na┼úionale ┼či Gala Premiilor UNITER. ├Än toate cazurile, finan┼úarea din bani publici a fost cov├«r┼čitoare. Dac─â la primul eveniment, organizat de Prim─ârie, suma alocat─â a r─âmas un mister, public─â fiind doar cea de 100.000 de lei, alocat─â de Consiliul Jude┼úean (partener al festivalului), la FILIT, lucrurile au fost mai transparente: Consiliul Jude┼úean a virat Muzeului Literaturii (organizator) echivalentul a 500.000 de euro. 100.000 de lei au ajuns de la Prim─ârie la Opera Rom├ón─â pentru Gala Premiilor, iar pentru relocarea UNITER, Consiliul Jude┼úean a alocat 180.000 de lei.

Contribu┼úia b─âneasc─â a Prim─âriei ┼či a Consiliului Jude┼úean pentru cultur─â nu se opre┼čte aici. Ambele institu┼úii organizeaz─â periodic concursuri de proiecte culturale. ├Än total, 580.000 de lei ├«n 2013.

Conducerea unor cunoscute a┼čez─âminte culturale depinde institu┼úional de cele dou─â reprezentante ale administra┼úiei publice locale. Muzeul Literaturii Rom├óne este ├«n subordinea Consiliului Jude┼úean, tot ├«n aceast─â custodie fiind Biblioteca Jude┼úean─â ÔÇ×Gh. AsachiÔÇť. Casa de Cultur─â ÔÇ×Mihai UrsachiÔÇť apar┼úine Prim─âriei. Pe de alt─â parte, Casa de Cultur─â a Studen┼úilor se afl─â ├«n ÔÇ×parohiaÔÇť Ministerului Tineretului ┼či Sportului, iar Biblioteca Central─â Universitar─â ÔÇ×Mihai EminescuÔÇť ÔÇô ├«n cea a Ministerului Educa┼úiei. Toate acestea au trecut recent prin schimb─âri, unele discutabile. Astfel, la Biblioteca Asachi, director a devenit Dan Dobo┼č, ┼čeful de campanie electoral─â al primarului municipiului Ia┼či ├«n 2012. Scriitor obscur, Dobo┼č a fost anterior ┼čef de ziar. La ÔÇ×Mihai UrsachiÔÇť a fost ├«nsc─âunat un alt scriitor, tot mediocru, ┼či el jurnalist: Adi Cristi, recunoscut pentru vehemen┼úa cu care ├«i ataca pe adversarii celor care i-au mul┼úumit cu o func┼úie c─âldu┼ú─â. La Casa Studen┼úilor, un pedelist a l─âsat locul unui liberal. Un ┼čoc a fost la Biblioteca Central─â: ├«n locul lui Alexandru C─âlinescu, ie┼čit la pensie, a fost pus Gheorghe Teodorescu, trimis ├«n judecat─â de DNA pentru fals ├«n ├«nscrisuri sub semn─âtur─â privat─â.

De┼či ajutorul banului public este ├«ntotdeauna binevenit, finan┼úarea de c─âtre putere a culturii poate avea ┼či neajunsuri. Un exemplu ar fi premierea sau impunerea unor evenimente/personaje care s├«nt pe placul finan┼úatorului (pictorul lui Ceau┼čescu, Dan Hatmanu, este Cet─â┼úean de Onoare al municipiului). Exist─â apoi pericolul ca fondurile s─â mearg─â cu preponderen┼ú─â ├«ntr-o direc┼úie. ├Än campaniile electorale, beneficiarii nu se sfiesc s─â semneze materiale de sus┼úinere pentru cel care ├«i finan┼úeaz─â.

Dependen┼úa de bani publici poate anchiloza spiritul ├«ntreprinz─âtor al managerilor culturali, care ar trebui s─â fac─â apel ┼či la alte tipuri de ob┼úinere de fonduri, cum ar fi sponsoriz─ârile/concursurile organizate de firme private/b─ânci, transferul a 2% sau 20% din veniturile/profitul persoanelor fizice/societ─â┼úilor comerciale. Varietatea ÔÇô ┼či nu exclusivitatea ÔÇô poate aduce independen┼úa fa┼ú─â de hachi┼úele factorului politic.

Cel mai delicat aspect este ├«ns─â cel al cenzurii ┼či autocenzurii creatorului. Un apreciat scriitor ie┼čean, din noua genera┼úie, tuna ┼či fulgera, p├«n─â anul trecut, pe blog ┼či ├«ntr-un s─âpt─âm├«nal de cultur─â, ├«mpotriva guvern─ârii din acea vreme. Dup─â schimbare, a mai postat doar dou─â texte ├«n care ├«┼či ar─âta consternarea fa┼ú─â de ac┼úiuni ale noului ICR, disp─âr├«nd apoi din spa┼úiul public. A revenit recent, fiind implicat ├«n organizarea FILIT, manifestare finan┼úat─â de liberalul Cristian Adomni┼úei. 

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universit─â┼úii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia┼či. 

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.