Pictorul Jean Neylies despre Me┼čterul Manole

Publicat în Dilema Veche nr. 480 din 24 aprilie - 2 mai 2013
Pictorul Jean Neylies despre Me┼čterul Manole jpeg

Pe vremea c├«nd lucram la transpunerea pe suport digital a cli┼čeelor pe sticl─â provenite din Colec┼úia ÔÇ×Alexandru Tzigara-Samurca┼čÔÇť, am descoperit c├«teva diapozitive reprezent├«nd imagini ale legendei Me┼čterului Manole. P─âreau pagini de carte, f─âcute ├«n jur de 1900 ÔÇô linia desenului era cea a graficii epocii. Doar c─â etichetele originale ale grupului de diapozitive indicau: ÔÇ×Fresc─â M-tirea Curtea de Arge┼č. Legenda Me┼čterului ManoleÔÇť. Deci, nici vorb─â de carte, ci imagini ale unei fresce pe care nu reu┼čeam s─â o localiz─âm. Doamna Ioana Beldiman, istoric de art─â, cea care s-a oferit s─â ne ajute ÔÇô ┼či ne-a ┼či ajutat din plin ÔÇô s─â punem ├«n ordine ┼či s─â facem un inventar corect al p─âr┼úii de art─â a colec┼úiei, ne-a indicat locul frescei: ea este cea care decoreaz─â partea superioar─â a pere┼úilor ÔÇ×s─âlii ManoleÔÇť din cadrul palatului episcopal, cel construit de c─âtre restauratorul bisericii M─ân─âstirii Arge┼čului, Emile Andr├ę Lecomte du No├╝y. Iar comanda pentru decorarea interiorului a primit-o pictorul ÔÇô ┼či el francez ÔÇô Jean Neylies.

Tot doamna Beldiman ne-a completat informa┼úiile asupra pictorului. Jean Neylies (1869-1938) s-a n─âscut la Montesquieu-Volvestre, ├«ntr-o familie modest─â. ├Än jurul v├«rstei de 20 de ani, pleac─â la Paris pentru a se specializa ├«n meseria de coafor. Meseria aleas─â este repede uitat─â ┼či Neylies se ├«nscrie la ├ëcole des Beaux-Arts. ├Äl ├«nt├«lne┼čte pe Gheorghe Marinescu, aflat atunci la studii la Paris. Acesta din urm─â ├«l angajeaz─â pentru a-i ilustra teza de doctorat, mai apoi tratatele de neurologie, ┼či ├«l invit─â la Bucure┼čti. Neylies vine aici ├«n 1897. Lucreaz─â pentru Gheorghe Marinescu ┼či pentru Muzeul Antipa, dar face ┼či pictur─â ├«n ulei. Expune la Salonul oficial dup─â ce, ├«ncep├«nd din 1903, are expozi┼úii personale. Chiar ┼či ├«n 1914 ÔÇô anul re├«ntoarcerii sale ├«n Fran┼úa ÔÇô Universul literar din 7 decembrie anun┼ú─â deschiderea, la Bucure┼čti, a expozi┼úiei ÔÇ×pictorului NeyliesÔÇť.

Intrat ├«n rela┼úii cu membri ai Casei Regale ÔÇô de altfel, ├«l g─âsim adesea men┼úionat ca fiind ÔÇ×Peintre officiel Cour RoumanieÔÇť ÔÇô, prime┼čte comenzi. Printre ele, pe cea a decor─ârii celei mai reprezentative ├«nc─âperi a cl─âdirii episcopiei de la Curtea de Arge┼č. Ceea ce realizeaz─â acolo este un fel de ÔÇ×band─â desenat─âÔÇť, ilustr├«nd legenda Me┼čterului Manole. Se pare c─â pentru aceast─â lucrare prime┼čte ordinul ÔÇ×Bene MerentiÔÇť. Este, de aceea, surprinz─âtor faptul c─â Neylies nu este citat ├«n bibliografie pentru aceast─â lucrare ├«n fresc─â, ├«n timp ce pictura sa de ┼čevalet se afl─â ┼či ast─âzi pe listele licita┼úiilor de art─â. Sigur, fresca de la Arge┼č nu poate fi scoas─â la licita┼úie...

Dup─â ce, ├«n 1914, Casa Regal─â ├«i ofer─â o pensie, pictorul se ├«ntoarce ├«n Fran┼úa. Revine ├«n Bucure┼čti an de an, ca s─â expun─â, dar ┼či ca s─â-┼či ridice pensia ÔÇô condi┼úie pus─â atunci c├«nd i-a fost acordat─â. Lucreaz─â ┼či ├«n Fran┼úa, unde ├«┼či cump─âr─â o locuin┼ú─â c─âreia ├«i al─âtur─â un atelier. Moare ├«n 1938 la Montesquieu-Volvestre.

De┼či francez, Jean Neylies se num─âr─â printre cei pe care ├«i prezint─â Tudor Octavian ca fiind Pictori rom├óni uita┼úi (2003). Poate fiindc─â el ÔÇ×a lucrat mai bine de trei decenii la noi, cu osebire teme rurale ┼či patriarhale, foarte dragi ├«nceputului de veac ├«n Rom├óniaÔÇť ÔÇô cum scrie autorul volumului.

├Än ceea ce m─â prive┼čte, l-a┼č ├«ncadra ├«n aceast─â categorie mai ales pentru fresca de la palatul episcopal de la Arge┼č, pentru felul ├«n care a interpretat ┼či adaptat legenda Me┼čterului Manole unui loc ├«nc─ârcat de simboluri pentru lumea rom├óneasc─â a epocii. Simboluri valabile ┼či ast─âzi, ┼či care ne s├«nt transmise tocmai de c─âtre Jean Neylies, prin fresca realizat─â acum un secol.

Un me┼čter despre alt me┼čter...

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

foto: tzigara-samurcas.uauim.ro

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
Reac┼úii dup─â ┼čedin┼úa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: ÔÇ×Arat─â ca un cadavruÔÇŁ
Desemnat ├«n anii '90 cel mai sexy b─ârbat ├«n via┼ú─â de revista People, actorul Brad Pitt ┼či-a ┼čocat fanii cu cea mai recent─â ┼čedin┼ú─â foto realizat─â pentru revista GQ, mai mul┼úi internau┼úi coment├ónd c─â arat─â ca un cadavru.
image
Lacul c─âutat de zeci de mii de turi┼čti pentru tratamente s-a colorat ├«n roz. Explica┼úiile cercet─âtorilor VIDEO
Pe l├óng─â culoare, lacul eman─â ┼či un miros nepl─âcut. ├Än fiecare an, aici vin zeci de mii de turi┼čti la tratament. Speciali┼čtii vin cu explica┼úii.
image
CTP ne treze┼čte la realitate: ÔÇ×Popovici? Dar de ce s─â m─â simt m├óndru?ÔÇť
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.