Palatul de la Mogoşoaia

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
Palatul de la Mogoşoaia jpeg

„Stufişuri cresc şi înconjoară vechiul edificiu lăsat în părăsire... totuşi, o fetiţă care se juca foarte des în parcul părăsit şi se apropia cu sfială de palatul fermecat visa atuncea, aşa cum se visează numai la vîrsta aceea, ca să libereze vechiul lăcaş de vraja rea care făcea din el aproape o ruină. Devenind după cîţiva ani soţia prinţului Georges Valentin Bibescu, ea începu acum 30 de ani opera de reînviere a Mogoşoaiei. Şi munca începu, înceată şi metodică, întîi în contra ierburilor şi stufărişurilor care stăpîneau peste tot, în contra năruirii şi mai pe urmă în contra vremurilor şi în contra vieţii însăşi. Fiecare zi a adus un gînd şi fiecare an o înfăptuire. Obiectele răspîndite şi uitate şi-au reluat locul odată cu portretele primilor pionieri ai acestui loc, buruienile au fost înlocuite cu flori, copacii au fost îngrijiţi, casele s-au reclădit, turla de intrare s-a văzut din nou încoronată de un foişor în colonadă, iar palatul a primit iar, ca pe vremuri, lumină din belşug. De Constantin Brâncoveanu zidit, de Grigore Brâncoveanu şi Nicolae Bibescu restaurat, Mogoşoaia cu parcul şi palatul şi tot domeniul lui şi-a regăsit viaţa şi tot înţelesul datorită gîndului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie vie şi prezentă a frumuseţii.“

Acesta este un fragment dintr-o conferinţă la Universitatea Radio, ţinută în mai 1942 de către unul dintre cei mai remarcabili arhitecţi români ai secolului al XX-lea, G.M. Cantacuzino (1899-1960). Şi se referă, cum se înţelege, la rolul Marthei Bibescu în restaurarea ansamblului de la Mogoşoaia, cel pe care îl putem vizita şi admira astăzi. Cu modestia ce-l caracterizează, G.M. Cantacuzino nu spune nimic despre faptul că – alături de arhitectul veneţian Domenico Ruppolo – a participat el însuşi la intervenţiile făcute asupra edificiilor curţii brâncoveneşti. Rezultatul este unul strălucit, ceea ce face ca – atunci cînd vrem să ne bucurăm de un loc aparte sau cînd vrem să le arătăm celor veniţi din străinătate ceva cu care ne mîndrim – să mergem la Mogoşoaia.

Despre palatul de la Mogoşoaia, înţelegînd prin asta întregul ansamblu de clădiri şi spaţiul plantat cuprins în limitele proprietăţii de azi – care e mult redusă în raport cu momentul despre care vorbeşte G.M. Cantacuzino – s-a scris şi se poate scrie încă; subiectul nu şi-a epuizat interesul. Un recent articol din această rubrică se ocupa de parcul de la Mogoşoaia. Un asemenea ansamblu construit acum mai bine de 300 de ani a trecut prin mîini şi situaţii diferite, care au lăsat urme inevitabile. Ceea ce unii numesc din această pricină „casa palimpsest“ se aplică şi palatului de la Mogoşoaia. Şi ne oferă, printre altele, posibilitatea de a evalua rolul comanditarului în proiectarea şi executarea arhitecturii.

Cei 250 de ani care îl separă pe Constantin Brâncoveanu de Martha Bibescu au modificat modul de intervenţie al comanditarului asupra rezultatului construit.

Constantin Brâncoveanu a fost un „amator de arhitectură“, personaj caracterizînd întreaga epocă europeană postrenascentistă, comanditar cu rol de decizie asupra modelului/tiparului care trebuia urmărit. Voievodul şi-a impus cu hotărîre programul realizat anterior la Potlogi – neţinînd cont de construcţiile găsite atunci cînd a cumpărat Mogoşoaia –, care va deveni un fel de standard pentru toate reşedinţele sale.

În timp ce Martha Bibescu a avut calitatea – specifică epocii ei – de a-şi fi pliat dorinţa de vieţuire modernă în spaţiile deja conformate de Brâncoveanu, al căror spirit l-a păstrat. Ea a propus şi a obţinut de la arhitecţi punerea în valoare a etapelor trecute – în fapt, o modernizare temperată care constituie puntea de legătură între vizitatorii de astăzi şi istoria palatului de la Mogoşoaia. 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: H. Moldovan

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

ocean valuri pixabay jpg
Creatura feroce care-și mănâncă partenera după ce a fost injectată cu lichid seminal. Mulți o consideră delicatesă culinară
Caracatița, una dintre cele mai enigmatice și inteligente creaturi marine, ascunde un comportament care sfidează ideea de afecțiune între parteneri: în unele specii, femela își devorează partenerul imediat după împerechere.
alimente shutterstock 392741167 jpg
Între sănătate și buget. Ce priorități au românii când aleg alimentele
Consumatorii își doresc să cumpere alimente care să corespundă cu valorile lor în materie de sănătate, confort și sustenabilitate, dar creșterea prețurilor și provocările legate de costul vieții le limitează posibilitatea.
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Nicușor Dan discută luni cu sindicatele despre măsurile fiscale propuse de partidele pro-europene
Președintele îi primește luni la Cotroceni pe liderii sindicali pentru a dezbate reforma fiscală și nemulțumirile legate de politicile de austeritate.
1 2col 180 iohannis tenis jpeg
Klaus Iohannis a suferit o transformare spectaculoasă după demisia de la Cotroceni. Fostul președinte se apucă de sportul care a înnebunit America
Klaus Iohannis, care și-a dat demisia de la Cotroceni în urmă cu patru luni, a împlinit vineri, 13 iunie, vârsta de 66 de ani, pe care și-a sărbătorit-o acasă, la Sibiu.
tarani romani
Ce părere aveau americanii despre români acum un secol jumătate. „Moldo-vlahii au fost poporul cel mai rău guvernat din lume”
În secolul al XIX-lea apare la New York prima carte din istorie scrisă de un american despre români. Chirurgul James Noyes, angajat în conflictele din zona balcanică, a vizitat Principatele, stând o perioadă la București. Aceste teritorii de la porțile Orientului i s-au părut newyorkezului exotice.
Ayatollahul Ali Khamenei a promis că va răzbuna moartea generalului Soleimani jpeg
Liderul suprem Iranian Ali Khamenei s-a ascuns cu familia într-un buncăr din nordul Teheranului
Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, s-a refugiat în adăpostul său subteran. Surse spun că Israelul l-ar fi putut elimina, dar i-a oferit o ultimă șansă.
Ayatollahul Ali Khamenei FOTO Profimedia jpg
Opțiunile liderului suprem iranian, tot mai restrânse după atacul devastator al Israelului
Atacul devastator al Israelului asupra Iranului pune Republica Islamică în fața unui pericol existențial, după ce a expus vulnerabilități profunde ale serviciilor de informații care l-au menținut la putere pe liderul suprem Ayatollah Ali Khamenei timp de aproape patru decenii.
Emmanuel Macron FOTO Profimedia
Emmanuel Macron nu vede Rusia ca un potențial mediator între Israel și Iran
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a respins categoric ideea ca liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, să joace rolul de mediator în conflictul dintre Israel și Iran, așa cum a sugerat recent Donald Trump.
padel1 jpg