Palatul de la Mogoşoaia

Publicat în Dilema Veche nr. 444 din 16-22 august 2012
Palatul de la Mogoşoaia jpeg

„Stufişuri cresc şi înconjoară vechiul edificiu lăsat în părăsire... totuşi, o fetiţă care se juca foarte des în parcul părăsit şi se apropia cu sfială de palatul fermecat visa atuncea, aşa cum se visează numai la vîrsta aceea, ca să libereze vechiul lăcaş de vraja rea care făcea din el aproape o ruină. Devenind după cîţiva ani soţia prinţului Georges Valentin Bibescu, ea începu acum 30 de ani opera de reînviere a Mogoşoaiei. Şi munca începu, înceată şi metodică, întîi în contra ierburilor şi stufărişurilor care stăpîneau peste tot, în contra năruirii şi mai pe urmă în contra vremurilor şi în contra vieţii însăşi. Fiecare zi a adus un gînd şi fiecare an o înfăptuire. Obiectele răspîndite şi uitate şi-au reluat locul odată cu portretele primilor pionieri ai acestui loc, buruienile au fost înlocuite cu flori, copacii au fost îngrijiţi, casele s-au reclădit, turla de intrare s-a văzut din nou încoronată de un foişor în colonadă, iar palatul a primit iar, ca pe vremuri, lumină din belşug. De Constantin Brâncoveanu zidit, de Grigore Brâncoveanu şi Nicolae Bibescu restaurat, Mogoşoaia cu parcul şi palatul şi tot domeniul lui şi-a regăsit viaţa şi tot înţelesul datorită gîndului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie vie şi prezentă a frumuseţii.“

Acesta este un fragment dintr-o conferinţă la Universitatea Radio, ţinută în mai 1942 de către unul dintre cei mai remarcabili arhitecţi români ai secolului al XX-lea, G.M. Cantacuzino (1899-1960). Şi se referă, cum se înţelege, la rolul Marthei Bibescu în restaurarea ansamblului de la Mogoşoaia, cel pe care îl putem vizita şi admira astăzi. Cu modestia ce-l caracterizează, G.M. Cantacuzino nu spune nimic despre faptul că – alături de arhitectul veneţian Domenico Ruppolo – a participat el însuşi la intervenţiile făcute asupra edificiilor curţii brâncoveneşti. Rezultatul este unul strălucit, ceea ce face ca – atunci cînd vrem să ne bucurăm de un loc aparte sau cînd vrem să le arătăm celor veniţi din străinătate ceva cu care ne mîndrim – să mergem la Mogoşoaia.

Despre palatul de la Mogoşoaia, înţelegînd prin asta întregul ansamblu de clădiri şi spaţiul plantat cuprins în limitele proprietăţii de azi – care e mult redusă în raport cu momentul despre care vorbeşte G.M. Cantacuzino – s-a scris şi se poate scrie încă; subiectul nu şi-a epuizat interesul. Un recent articol din această rubrică se ocupa de parcul de la Mogoşoaia. Un asemenea ansamblu construit acum mai bine de 300 de ani a trecut prin mîini şi situaţii diferite, care au lăsat urme inevitabile. Ceea ce unii numesc din această pricină „casa palimpsest“ se aplică şi palatului de la Mogoşoaia. Şi ne oferă, printre altele, posibilitatea de a evalua rolul comanditarului în proiectarea şi executarea arhitecturii.

Cei 250 de ani care îl separă pe Constantin Brâncoveanu de Martha Bibescu au modificat modul de intervenţie al comanditarului asupra rezultatului construit.

Constantin Brâncoveanu a fost un „amator de arhitectură“, personaj caracterizînd întreaga epocă europeană postrenascentistă, comanditar cu rol de decizie asupra modelului/tiparului care trebuia urmărit. Voievodul şi-a impus cu hotărîre programul realizat anterior la Potlogi – neţinînd cont de construcţiile găsite atunci cînd a cumpărat Mogoşoaia –, care va deveni un fel de standard pentru toate reşedinţele sale.

În timp ce Martha Bibescu a avut calitatea – specifică epocii ei – de a-şi fi pliat dorinţa de vieţuire modernă în spaţiile deja conformate de Brâncoveanu, al căror spirit l-a păstrat. Ea a propus şi a obţinut de la arhitecţi punerea în valoare a etapelor trecute – în fapt, o modernizare temperată care constituie puntea de legătură între vizitatorii de astăzi şi istoria palatului de la Mogoşoaia. 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: H. Moldovan

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.