O amintire frumoas─â

Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
O amintire frumoas─â jpeg

ÔÇ×Merg├«nd spre inima comunei ┼×irineasa, treci prin satul Sl─âvite┼čti, localitate cu puternice conota┼úii spirituale ┼či istorice din via┼úa jude┼úului nostru. De cum dep─â┼če┼čti indicativul rutier al comunei... exist─â vestigiile unei re┼čedin┼úe boiere┼čti construit─â ├«n anul 1750 de boierul Ion Sl─âvitescu. ├Än zona ansamblului monumental de aici a existat o biseric─â. Acum, ├«n locul unde se ridica frumoasa bisericu┼ú─â, troneaz─â o form─â geometric─â din tabl─â ruginit─â care ascunde ceea ce a mai r─âmas din monumentul istoric, deteriorat p├«n─â aproape de distrugerea total─â.ÔÇť Romeo Popescu, miercuri, 6 iulie 2011, www.voceavalcii.ro.

Acest fragment din semnalul de alarm─â ÔÇô tras, dup─â opinia mea, mult prea t├«rziu ÔÇô se refer─â la o biseric─â destul de cunoscut─â ├«n secolele XIX-XX. C├«t despre starea ei actual─â de ruin─â, ea este consemnat─â ┼či ├«n Lista Monumentelor Istorice din 2010, unde s├«nt men┼úionate, la pozi┼úia 638, ÔÇ×Ruinele bisericii ┬źSf. Voievozi┬╗. 1740-1750ÔÇť, ├«nregistrate cu codul VL-II-m-B-09916.

Construit─â, conform pisaniei, la 30 septembrie 1751, biserica din Sl─âvite┼čti f─âcea parte dintr-un ansamblu de construc┼úii care alc─âtuiau o curte boiereasc─â specific─â Olteniei secolului al XVIII-lea. Ea era capela, biserica de curte care se al─âtura unei re┼čedin┼úe boiere┼čti de ┼úar─â, compus─â din cas─â, anexe gospod─âre┼čti ┼či o cul─â, un turn de refugiu ┼či ap─ârare al locuitorilor cur┼úii. ├Än 1859, curtea este vizitat─â de Teodore Margot, care o prezint─â ├«n cartea sa, O viatorie ├«n cele ┼čaptesprezece districte ale Rom├óniei, antiquit─â┼úi, curiozit─â┼úi naturale, statui, ora┼če, monumente, date istorici, usuri ┼či moravuri. El men┼úioneaz─â cula ce fusese cl─âdit─â ÔÇ×de o t─ârie nespus─âÔÇť ┼či avea ÔÇ×u┼ča de intrare f─âcut─â din lespezi de piatr─âÔÇť. ├Än cul─â ÔÇ×se ├«nchise Dr─âghici Sl─âvitescu ┼či sus┼úinu oarecare timp o lupt─â ├«nver┼čunat─â ├«n contra unei cete de turciÔÇť. Cula trebuie s─â se fi aflat ├«n imediata apropiere a bisericii, c─âci ├«n aceea┼či relatare se vorbe┼čte de zidul de vest ale acesteia ca ÔÇ×fiind ciuruit de gloan┼úeÔÇť ├«n timpul atacului sus-men┼úionat asupra culei.

├Än afar─â de cul─â, aflat─â ├«n ruin─â la 1859, restul construc┼úiilor cur┼úii ├«┼či p─âstreaz─â integritatea ┼či func┼úiunile, mo┼čia r─âm├«n├«nd vreme ├«ndelungat─â ├«n posesia familiei Sl─âvitescu. Pare c─â ├«n perioada ├«n care proprietarul cur┼úii este pitarul Dinc─â Sl─âvitescu ÔÇô cca 1840-cca 1859 ÔÇô curtea a cunoscut o oarecare ├«nflorire. Ultima men┼úiune a locuirii cur┼úii de c─âtre membri ai acestei familii dateaz─â din 1891.

├Än perioada 1919-1926, au loc interven┼úii asupra construc┼úiilor cur┼úii, interven┼úii care au adus cel pu┼úin casa ┼či biserica ├«ntr-o stare foarte bun─â. ├Än aceast─â perioad─â, mo┼čia ┼či curtea trecuser─â, prin c─âs─âtoria Elizei Sl─âvitescu cu Mihail Oromolu ÔÇô personaj politic important, guvernator al B─âncii Na┼úionale ├«ntre 1922 ┼či 1927 ÔÇô, ├«n posesia acestei din urm─â familii. Conform unor relat─âri, ├«n perioada exproprierilor de dup─â Al Doilea R─âzboi Mondial, curtea apar┼úinea aceleia┼či familii. Cum colectivizarea ├«n zonele viticole s-a f─âcut ├«n general ├«n etape ┼či s-a ├«ncheiat ├«ntr-o perioad─â mai t├«rzie, este plauzibil─â informa┼úia conform c─âreia ÔÇ×boierul OromoluÔÇť ar fi locuit casa p├«n─â prin 1956-1960. ├Än 1964, pe terenul cur┼úii mai existau casa, biserica ┼či un grajd. Locuitorii satului ├«┼či amintesc c─â, ├«n anii ÔÇÖ60, casa a fost d─âr├«mat─â de autorit─â┼úile locale ┼či tot terenul din jurul bisericii ÔÇô adic─â terenul fostei cur┼úi ÔÇô a fost arat.

├Än 1998, biserica ÔÇô a┼ča cum apare ├«n imagine ÔÇô mai putea fi ├«nc─â restaurat─â. Din p─âcate, proiectul ├«ntocmit atunci nu a fost niciodat─â pus ├«n practic─â. Ne-a r─âmas studiul istoric f─âcut cu aceast─â ocazie, din care am extras datele de mai sus. Dar ┼či ÔÇ×o form─â geometric─â din tabl─â ruginit─â care ascunde ceea ce a mai r─âmas din monumentul istoricÔÇť.

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

Foto: A.I. Botez, 1998

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.