Mănăstirea Râşca

Publicat în Dilema Veche nr. 486 din 6-12 iunie 2013
Mănăstirea Râşca jpeg

Una dintre mănăstirile moldoveneşti mai puţin cunoscute, din seria celor avînd biserici cu pictură exterioară, este mănăstirea Râşca. Poate pentru că se află în afara traseelor obişnuite ale vizitatorilor Moldovei: pentru a ajunge la Râşca trebuie ca, din drumul care leagă Romanul de Fălticeni, la cîţiva kilometri înainte de acesta, să urmăm un drum lateral, spre est. Direcţia este anunţată din şoseaua naţională, aşa încît nu se ajunge greu. De altfel, nici tătarii nu ratau ţinta, mănăstirea – ridicată la porunca voievodului Petru Rareş, în 1542 – suferind, pînă în secolul al XVIII-lea (inclusiv), numeroase atacuri ale acestora.

Biserica, aşa cum o construise Petru Rareş, era una foarte asemănătoare cu cele ale epocii: pronaosul dreptunghiular este urmat de naosul cu abside laterale şi acoperit cu o turlă şi, dincolo de iconostas, altarul. Pictura exterioară a fost realizată în 1552 de către pictorul grec Stamatello Cotronas.

Doar că – aşa cum scriam mai sus – mănăstirea a fost adesea atacată de tătari. Astfel, în 1574, aceştia o pustiesc şi ea nu mai funcţionează pînă cînd marele vornic Costea Bucioc nu intervine pentru refacerea ansamblului şi a vieţii monahale: între 1611-1617, el repară mănăstirea. Mai mult, adaugă bisericii lui Rareş un pridvor închis, acoperit şi el cu o turlă. Aceasta este biserica pe care o vedem astăzi în centrul ansamblului de la Râşca.

Viaţa mănăstirii este tulburată sau – mai mult – profund afectată de numeroase alte atacuri ale tătarilor, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Iar după jaful din 1716, mănăstirea rămîne din nou pustie, timp de cîţiva ani.

Cu o asemenea istorie zbuciumată, ne-am aştepta să nu mai vedem mare lucru la Râşca. Şi totuşi, după fiecare atac, mănăstirea reînvie şi monahii îşi găsesc resurse pentru a lua totul de la început. Pe de altă parte, nu trebuie să neglijăm faptul că actuala înfăţişare nu li se datorează doar lor: trei restaurări au loc în secolul al XX-lea, una în anii 1923-1931, alte două în anii ’60 şi ’70, făcute de către Direcţia Monumentelor Istorice. Şi putem spune că – tocmai pentru că incinta şi clădirile anexe au suferit numeroase distrugeri, reconstrucţii, reparaţii care au condus la modificări – ceea ce vedem astăzi este o bună ilustrare a felului în care astfel de ansambluri au traversat timpul pînă în zilele noastre.

Cel mai interesant obiect de arhitectură este – fără doar şi poate – biserica. Şi asta tocmai din pricină că şi ea este rezultatul unor transformări, oferindu-ne o imagine mai puţin obişnuită. Clădirea iniţială, cea ridicată de meşterii lui Rareş, poartă – aşa cum arătam mai sus – trăsăturile arhitecturale caracteristice ale epocii, la care se adaugă şi pictura exterioară. Dezvoltarea ulterioară spre vest a bisericii, pridvorul închis şi neobişnuit de larg, adăugat de Costea Bucioc, reprezintă limpede o altă etapă, pe care restauratorii au marcat-o prin intervenţia lor. Cu toate acestea, ei au reuşit, totodată, să facă din biserică un volum unitar, care, pe de altă parte, permite vizitatorului să descifreze corespondenţa faptelor istorice cu materialitatea clădirii.

Acesta este unul dintre principiile de bază ale restaurării moderne, urmărit de cei care sînt puşi în situaţia de a interveni asupra monumentelor. Pe de altă parte, punerea în practică a acestui principiu constituie una dintre problemele cele mai dificile pe care ei trebuie să le rezolve. De aici şi admiraţia mea pentru ceea ce s-a realizat la Râşca: rezultatul îmi pare a fi unul dintre cele mai izbutite tocmai din acest punct de vedere, iar mănăstirea lui Rareş rămîne şi astăzi unul dintre cele mai interesante monumente de artă religioasă românească.

Rămîne de văzut dacă, prin cele de mai sus, v-am convins să mergeţi să vizitaţi mănăstirea Râşca.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: L. Brătuleanu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

horoscop jpeg
Horoscop vineri, 22 noiembrie. Un nativ încheie relațiile toxice si un altul e tentat să-și înșele partenerul
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de vineri, 22 noiembrie.
matt gaetz jpg
Matt Gaetz s-a retras din cursa pentru funcția de procuror general al SUA. El este anchetat pentru sex cu minori şi consum de droguri
Matt Gaetz, senator republican de Florida, şi-a anunţat joi decizia de a se retrage din cursa pentru funcţia de procuror general al SUA, pentru care a fusese nominalizat de Donald Trump.
Iosif Stalin citind ziarul (© Wikimedia Commons)
Cine a fost Vassili Grossman, scriitorul care îl avea pe Stalin ca cel mai fidel cititor al său. Cum a devenit un soldat adevărat
La începutul războiului, Vassili Grossman era un scriitor în vârstă de 36 de ani, gras, purtând ochelari și nepotrivit pentru front. Trecuse prin Marea Teroare ca prin fața plutonului de execuție. Într-un articol din 20 noiembrie 1942, semnat de Vasili Grossman, apar cuvintele: „Un vânt de fier îi
Dacian Cioloș FB jpg
Dacian Cioloş anunță că o votează pe Elena Lasconi: „Singura care pare că nu are legături cu sistemul corupt”
Fostul președinte REPER, Dacian Cioloș, a mărturisit joi că își gândește strategic votul la alegerile prezidențiale 2024 și a anunțat că o va vota pe Elena Lasconi, candidata USR, partid pe care, de asemenea, l-a condus.
candidati alegeri 24 aprilie jpg
Nevoia de mare coaliție împotriva corupției
Ajunși în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și parlamentare (acestea din urmă intrate în umbră, să o recunoaștem), se constată câteva aspecte îngrijorătoare pentru societatea românească.
banner tavi clonda png
Tavi Clonda, acuzat că a copiat 1/1 o melodie grecească. Ce implicare a avut și Gabriela Cristea în proiectul soțului
Tavi Clonda nici bine nu a lansat versiunea live a celei mai noi melodii, „Banii”, căci acuzațiile de plagiat făcute de Viperele Vesele nu au întârziat să apară. Ce informații au ieșit la iveală, descoperiți din rândurile de mai jos.
zidari constructii jpeg
Programul masiv de investiții PSD transformă România în lider al Uniunii Europene la lucrările de construcții
În timp ce lucrările de construcţii au scăzut cu 0,1% în Uniunea Europeană şi în zona euro în septembrie, comparativ cu luna precedentă, România a consemnat cel mai semnificativ avans în rândul statelor membre, arată datele publicate de Eurostat.
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
Alianța României cu Germania Nazistă în Al Doilea Război Mondial. De ce a luat mareșalul Ion Antonescu această decizie
În urmă cu 84 de ani, pe 23 noiembrie, mareșalul Antonescu a semnat aderarea României la Pactul Tripartit, formalizând alianța dintre România și Germania Nazistă. A fost unul dintre cele mai controversate episoade din istoria țării și a avut multiple implicații.
vladimir putin si bomba nucleara
Putin spune că a lovit Ucraina cu o rachetă hipersonică Oreșnik
Președintele rus Vladimir Putin spune că Forțele Armate ale Rusiei au lovit, joi, Ucraina cu o rachetă hipersonică cu rază medie de acțiune. Liderul de la Kremlin precizează că este vorba despre cea mai recentă rachetă a rușilor, numită Oreșnik.