Mănăstirea Govora

Publicat în Dilema Veche nr. 476 din 28 martie - 3 aprilie 2013
Mănăstirea Govora jpeg

Un înalt turn de poartă, cu clopotniţă, avînd în dreapta un corp de clădire încununat cu un foişor, în stînga un volum masiv, cu trei niveluri şi cu ferestre mai numeroase în partea superioară. Asta este prima imagine pe care o ai cînd ajungi la Mănăstirea Govora. Şi e o imagine care sugerează o construcţie cu caracter mai curînd defensiv: în afara clopotelor turnului, nimic nu te anunţă că te afli în faţa unui aşezămînt monahal.

Surprizele se ţin lanţ, la interior. Practic, drumul în pantă pe care ai ajuns aici se continuă şi în interiorul mănăstirii, şi trebuie să-l urmezi ca să ajungi la chilii, la biserică şi la alte corpuri de clădiri. Şi cum acestea sînt, firesc, poziţionate în raport cu denivelările terenului, pentru a avea acces la ele trebuie să te foloseşti de amenajările făcute, de-a lungul timpului, în curtea mănăstirii. Iar imaginea – din nou, imaginea! – e la fiecare pas alta, neaşteptată şi extrem de agreabilă. Asta şi pentru că întreaga curte şi clădirile sînt întreţinute cu grijă, de către maici.

În esenţă, putem vorbi de o perfectă încadrare a construcţiilor în peisaj: ele par a fi continuări fireşti ale terenului. Dar Mănăstirea Govora nu îşi datorează renumele doar acestui fapt. Studiile făcute, în anii ’50 ai secolului trecut, ca şi cercetările din ultimii ani au condus, de fiecare dată, la descoperirea unor elemente noi, care fac din Mănăstirea Govora unul dintre cele mai spectaculoase ansambluri arhitecturale din România. Cu atît mai mult cu cît ne aflăm în faţa unei mănăstiri care a fost construită la mijlocul secolului al XV-lea şi completată neîncetat, inclusiv în perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714).

În literatura de specialitate se afirmă că mănăstirea a fost înălţată în secolul al XV-lea – afirmaţiile fiind bazate pe cîteva hrisoave, care pomenesc danii ale lui Vlad Dracul – sau se vorbeşte despre pustiirea mănăstirii în vremea lui Vlad Ţepeş. Prezenţa unui clopot cu inscripţia 6965 (1456-1457) oferă un reper cronologic pentru prima biserică, refăcută de Radu cel Mare (1492-1508). Înlocuind-o pe aceasta din urmă – aşa cum rezultă din pisanie –, a fost ridicată, în 1711, actuala biserică. Cît despre celelalte construcţii ale mănăstirii, se presupune că, în vremea lui Radu cel Mare, au fost ridicate primele ziduri de incintă. Apoi, în vremea lui Matei Basarab (1632-1654), incinta a fost refăcută, fiind prevăzută cu trei turnuri şi cu chilii pe latura de est, în care a fost instalată o tipografie. În epoca brâncovenească – odată cu zidirea bisericii – a fost refăcut actualul turn de poartă, au fost construite un etaj peste chiliile de pe latura de est şi un nou corp de chilii pe latura de nord; aceleiaşi perioade i se datorează şi foişorul alăturat turnului.

Totodată, cercetările ultimilor ani au scos la iveală caracteristici arhitecturale neaşteptate. Mă refer cu precădere la „Casa Mateiască“ sau – cum i se mai spune – „Casa duhovnicului“, porţiune rămasă din corpul de chilii de la vestul ansamblului. Una dintre încăperi, de relativ mari dimensiuni, este acoperită cu o boltă „cu lunete“, caz rar întîlnit, mai ales în epoca lui Matei Basarab (cea pe care o sugerează numele construcţiei).

În fine, este clar că cercetarea – oprită din motive pecuniare – ar trebui să continue: par a mai fi multe de descoperit la Govora. Şi, odată descoperite, ele ar trebui să beneficieze de un proiect de restaurare şi punere în valoare.

Am extras cele de mai sus din propriile mele vizite la mănăstirea Govora, cărora le-am adăugat informaţiile oferite de arheologul Emil Lupu, cel care – alături de arhitectul Aurel Ioan Botez – a făcut investigaţii asupra unor părţi ale ansamblului, în anii 2001-2003, ca şi din discuţiile asupra Mănăstirii Govora. Amîndurora le mulţumesc şi pe această cale pentru informaţiile furnizate.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: E. Lupu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Avertismentul lui Lucescu după România - Ucraina: a atras atenția asupra unui detaliu crucial
Un foarte bun cunoscător al fotbalului ucrainean a analizat partida de la Munchen.
image
Cine este românul care a murit în luptele din Congo. Tatăl tânărului de 22 de ani: „A zis că e pentru ultima dată”
O misiune s-a dovedit fatală pentru ieșeanul Petru Sam, în vârstă de 22 de ani. Aflat în Republica Democratică Congo, tânărul a murit sâmbătă, 15 iunie, după ce a fost ținta unei rachete trase de gruparea M23.
image
Val de ironii la adresa lui Iohannis după ce a felicitat naționala României la finalul meciului cu Ucraina: „Ce miracol, unii au rămas fără glas, iar alții au prins glas”
După victoria obţinută de tricolori împotriva Ucrainei, cu scorul de 3-0, luni, în Grupa E de la EURO 2024, Klaus Iohannis a postat pe Facebook un mesaj în care a felicitat naţionala de fotbal a României. Postarea sa a fost primită însă cu ironii pe rețeaua de socializare.

HIstoria.ro

image
,,Haide, haide RPR, du-ne la victorie!” România la preliminariile „Euro 1960”
Pe 6 iunie 1958, Agerpres anunța că Uniunea Europeană de Fotbal (UEFA), în cadrul congresului său ținut la Stockholm, a luat hotărârea organizării competiției internaționale „Cupa Europei”.
image
Jurnalul lui Mihail Bulgakov, confiscat de NKVD
Manuscrisele nu ard!, proclamă solemn domnul Woland în Maestrul şi Margareta al lui Bulgakov.
image
Atacul de noapte din iunie 1462: Geniul militar al voievodului Vlad Țepeș
Expediția din 1462 a fost un prilej potrivit ca Vlad Țepeș să-și demonstreze priceperea în mânuirea armelor și-n conducerea trupelor.