Maica Platonida

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Maica Platonida jpeg

Încă de la începuturile anilor ’90, cînd au început lucrările de restaurare la mănăstirea Dintr-un Lemn, am fost fascinată de portretul Maicii Platonida. Aflat în muzeul mînăstirii, portretul în ulei – mai exact, pictura de şevalet – era ceva atipic pentru cultura românească a timpului, adică a perioadei cuprinse între 1808 şi 1855 în care Maica Platonida a fost stareţă a mănăstirii. Sau aşa îmi părea mie atunci, cufundată cum eram în istoria mai veche a aşezămîntului religios. Pe măsură ce înaintam alături de restauratori cu studiul de teren şi cu cel documentar, am descoperit că portretul poate fi socotit ca semn al unei modernităţi pe care chiar Maica Platonida şi-o dorea şi o impusese mănăstirii, prin lucrările de arhitectură şi artă pe care le-a iniţiat şi dus pînă la capăt în lunga perioadă cînd a condus destinele comunităţii monahale de la Dintr-un Lemn.

Dacă primele construcţii ale mănăstirii – biserica şi clădirile ce o înconjoară, cu alte cuvinte, astăzi, cea de-a doua incintă – sînt ridicate de Preda Brâncoveanu în 1635 şi completate în timpul domniilor lor şi de către Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino (1678-1716), cea mai amplă intervenţie, cea din secolul al XIX-lea, se datorează strădaniei Platonidei.

La sfîrşitul secolului anterior, Nicolae Brâncoveanu – strănepot al voievodului – reînnoieşte renta anuală a mănăstirii; tot el pare să-l determine pe domnitorul Alexandru Moruzi să acorde mănăstirii danii în bani şi alte privilegii, printre care scutirea de dări faţă de Mitropolia ţării. De aici înainte, Brâncovenii vor socoti mănăstirea ca pe unul dintre fiefurile familiei şi numele lor va fi din nou legat de intervenţiile asupra ansamblului. Tradiţia este continuată de către ultimul descendent al familiei, marele ban Grigore, care vizitează mănăstirea împreună cu soţia sa Safta, în 1805. În 1815, el se adresează domnitorului Ioan Caragea, cerîndu-i să-l numească pe Hrisant, egumenul de Hurezi, ca epitrop al mănăstirii Dintr-un Lemn. Cererea este justificată de starea proastă a clădirilor, care „... au ajuns la mare dărăpănare şi scădere şi nu puţină cheltuială trebue a le îndrepta şi a le aduce în stare“; totodată – spune el – maicile trebuie ajutate să conducă lucrările necesare de întreţinere şi reparaţii. Propunerea pleacă de la faptul că mănăstirea se află, alături de altele, „sub ascultarea“ mănăstirii Hurezi şi a stareţului ei.

Pe de altă parte, Safta Brâncoveanu pune bazele Aşezămintelor Brâncoveneşti, sub epitropia cărora „rînduieşte“, în 1838, mănăstirea Dintr-un Lemn.

Cu ajutorul financiar al Brâncovenilor şi împreună cu Hrisant, Platonida iniţiază lucrări de mare amploare. În fapt, ceea ce face ea este să reorganizeze şi să îmbunătăţească viaţa comunităţii de maici. Astfel, ea face lucrări de reparaţii clădirilor „de onoare“ – biserica şi stăreţia din incinta iniţială – şi mută funcţiunile legate de traiul monahal într-o nouă incintă de zid, construită la estul celei vechi şi accesibilă prin turnul de poartă pe care îl vedem şi astăzi. În interior, pe conturul zidurilor se sprijină, la sud – „un pătul mare, o bucătărie şi grajdul“, „la răsărit, casele economiei“; la nord – fîntîna, chilii şi un alt pătul. Este vorba despre prima incintă în care intrăm ca vizitatori şi care este – şi în zilele noastre – partea administrativ-gospodărească a mănăstirii. Clădiri şi funcţiuni noi, grupate în raport cu nevoile şi posibilităţile de utilizare, definesc ceea ce am numi astăzi o „zonificare funcţională“ şi caracterizează acţiunile Platonidei, ilustrîndu-le modernitatea.

Şi tot modern este şi portretul în ulei al – probabil – singurei stareţe astfel reprezentate, Maica Platonida de la mănăstirea Dintr-un Lemn.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: A. I. Botez

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.