Maica Platonida

Publicat în Dilema Veche nr. 434 din 7-13 iunie 2012
Maica Platonida jpeg

Încă de la începuturile anilor ’90, cînd au început lucrările de restaurare la mănăstirea Dintr-un Lemn, am fost fascinată de portretul Maicii Platonida. Aflat în muzeul mînăstirii, portretul în ulei – mai exact, pictura de şevalet – era ceva atipic pentru cultura românească a timpului, adică a perioadei cuprinse între 1808 şi 1855 în care Maica Platonida a fost stareţă a mănăstirii. Sau aşa îmi părea mie atunci, cufundată cum eram în istoria mai veche a aşezămîntului religios. Pe măsură ce înaintam alături de restauratori cu studiul de teren şi cu cel documentar, am descoperit că portretul poate fi socotit ca semn al unei modernităţi pe care chiar Maica Platonida şi-o dorea şi o impusese mănăstirii, prin lucrările de arhitectură şi artă pe care le-a iniţiat şi dus pînă la capăt în lunga perioadă cînd a condus destinele comunităţii monahale de la Dintr-un Lemn.

Dacă primele construcţii ale mănăstirii – biserica şi clădirile ce o înconjoară, cu alte cuvinte, astăzi, cea de-a doua incintă – sînt ridicate de Preda Brâncoveanu în 1635 şi completate în timpul domniilor lor şi de către Şerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu şi Ştefan Cantacuzino (1678-1716), cea mai amplă intervenţie, cea din secolul al XIX-lea, se datorează strădaniei Platonidei.

La sfîrşitul secolului anterior, Nicolae Brâncoveanu – strănepot al voievodului – reînnoieşte renta anuală a mănăstirii; tot el pare să-l determine pe domnitorul Alexandru Moruzi să acorde mănăstirii danii în bani şi alte privilegii, printre care scutirea de dări faţă de Mitropolia ţării. De aici înainte, Brâncovenii vor socoti mănăstirea ca pe unul dintre fiefurile familiei şi numele lor va fi din nou legat de intervenţiile asupra ansamblului. Tradiţia este continuată de către ultimul descendent al familiei, marele ban Grigore, care vizitează mănăstirea împreună cu soţia sa Safta, în 1805. În 1815, el se adresează domnitorului Ioan Caragea, cerîndu-i să-l numească pe Hrisant, egumenul de Hurezi, ca epitrop al mănăstirii Dintr-un Lemn. Cererea este justificată de starea proastă a clădirilor, care „... au ajuns la mare dărăpănare şi scădere şi nu puţină cheltuială trebue a le îndrepta şi a le aduce în stare“; totodată – spune el – maicile trebuie ajutate să conducă lucrările necesare de întreţinere şi reparaţii. Propunerea pleacă de la faptul că mănăstirea se află, alături de altele, „sub ascultarea“ mănăstirii Hurezi şi a stareţului ei.

Pe de altă parte, Safta Brâncoveanu pune bazele Aşezămintelor Brâncoveneşti, sub epitropia cărora „rînduieşte“, în 1838, mănăstirea Dintr-un Lemn.

Cu ajutorul financiar al Brâncovenilor şi împreună cu Hrisant, Platonida iniţiază lucrări de mare amploare. În fapt, ceea ce face ea este să reorganizeze şi să îmbunătăţească viaţa comunităţii de maici. Astfel, ea face lucrări de reparaţii clădirilor „de onoare“ – biserica şi stăreţia din incinta iniţială – şi mută funcţiunile legate de traiul monahal într-o nouă incintă de zid, construită la estul celei vechi şi accesibilă prin turnul de poartă pe care îl vedem şi astăzi. În interior, pe conturul zidurilor se sprijină, la sud – „un pătul mare, o bucătărie şi grajdul“, „la răsărit, casele economiei“; la nord – fîntîna, chilii şi un alt pătul. Este vorba despre prima incintă în care intrăm ca vizitatori şi care este – şi în zilele noastre – partea administrativ-gospodărească a mănăstirii. Clădiri şi funcţiuni noi, grupate în raport cu nevoile şi posibilităţile de utilizare, definesc ceea ce am numi astăzi o „zonificare funcţională“ şi caracterizează acţiunile Platonidei, ilustrîndu-le modernitatea.

Şi tot modern este şi portretul în ulei al – probabil – singurei stareţe astfel reprezentate, Maica Platonida de la mănăstirea Dintr-un Lemn.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: A. I. Botez

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.