Locuri ┼či utopii. Timi┼čoara interbelic─â (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 473 din 7-13 martie 2013
Locuri ┼či utopii  Timi┼čoara interbelic─â (II) jpeg

Am amintit ├«n precedentul articol de numele lui Victor D├ęznai.

Profesor de limba francez─â la Liceul real (german) ┼či apoi la cel evreiesc din Timi┼čoara, doctor ├«n Litere ┼či Filozofie al Universit─â┼úii pariziene Sorbona, el este un ÔÇ×diletant cultivatÔÇť, interesat de progresul vie┼úii urbane, de importan┼úa ora┼čului ├«n evolu┼úia societ─â┼úii ┼či a individului. Activitatea lui este mai cur├«nd una interna┼úional─â ┼či, de┼či militeaz─â pentru idealuri asem─ân─âtoare cu cele care ├«i anim─â pe promotorii urbanismului modern rom├ónesc, el pare s─â aib─â pu┼úine rela┼úii cu ace┼čtia.

├Än schimb, o bogat─â coresponden┼ú─â ┼či activitate publicistic─â ├«l plaseaz─â al─âturi de nume ┼či institu┼úii de rezonan┼ú─â interna┼úional─â. Dup─â ce ÔÇô timp de mai bine de trei ani ÔÇô ├«ncearc─â s─â conving─â personalit─â┼úi marcante s─â-i sus┼úin─â la Societatea Na┼úiunilor proiectul pentru organizarea ÔÇ×Olimpiadelor intelectualeÔÇť, ├«n 1931 trimite aceleia┼či institu┼úii un ÔÇ×Proiect al unui Institut Interna┼úional de Urbanism, pentru studiul ┼čtiin┼úific al ora┼čuluiÔÇť, parte a unui ÔÇ×Plan al unei opere fundamentale asupra ┼čtiin┼úei ora┼čului.ÔÇť Cele dou─â proiecte s├«nt trimise ┼či lui Le Corbusier, pe care ├«l cunoa┼čte, ┼či de la care Victor D├ęznai a┼čteapt─â un sprijin. Ambele propuneri s├«nt, f─âr─â doar ┼či poate, urmare a frecvent─ârii cercurilor ┼čtiin┼úifice coagulate ├«n jurul Uniunii Interna┼úionale a Ora┼čelor, organism care ÔÇô cu prec─âdere ├«n perioada interbelic─â ÔÇô ├«ncearc─â s─â pun─â bazele ÔÇ×┼čtiin┼úei comunaleÔÇť, ├«n fapt, o ┼čtiin┼ú─â a administr─ârii ora┼čului.

├Än anii imediat urm─âtori, D├ęznai prezint─â detaliat ideile pe care le sus┼úine ├«n memoriile ├«naintate. Sub egida Uniunii, el public─â ├«n 1932, la Bruxelles, LÔÇÖurbanisation du monde. Essai dÔÇÖune science de la ville, care ÔÇ×studiaz─â ┬źbiologia ora┼čelor┬╗, psihologia lor, estetica lor ┼či, pentru a ├«ncheia, filozofia ora┼čuluiÔÇť; un an mai t├«rziu, public─â la Bucure┼čti, ├«n Urbanismul condus de Cincinat Sfin┼úescu, studiul intitulat ÔÇ×Urbanographie, ┬ź┼čtiin┼ú─â ┼či organiza┼úie pentru descrierea metodic─â a ora┼čelor┬╗ÔÇť. ├Ä┼či argumenteaz─â aproape punct cu punct proiectele, ┼či ├«n numeroasele articole publicate p├«n─â ├«n 1938, mai ales la Paris, ├«n La vie urbaine. ├Än 1934, particip─â la Conferin┼úa Interna┼úional─â a Ora┼čelor de la Lyon, unde sus┼úine, din nou, necesitatea institu┼úionaliz─ârii ÔÇ×┼čtiin┼úei ora┼čuluiÔÇť. ├Än fine, se al─âtur─â grupului GECUS (Groupe dÔÇÖ├ëtudes et de Coordination de lÔÇÖUrbanisme Souterrain), constituit ├«n cadrul aceleia┼či Uniuni Interna┼úionale a Ora┼čelor, sub conducerea lui ├ëdouard Utudjian ┼či particip─â la primul congres interna┼úional de urbanism subteran, ┼úinut la Paris ├«n 1937.

Ceea ce s-a p─âstrat din memoriile ┼či scrisorile trimise diferitelor foruri interna┼úionale ┼či unor personalit─â┼úi marcante, ca ┼či articolele publicate sugereaz─â o profund─â implicare a lui Victor D├ęznai ├«n activitatea Uniunii Interna┼úionale a Ora┼čelor. Totodat─â, cum problematica dezvoltat─â ├«n epoc─â, cu prec─âdere ÔÇ×┼čtiin┼úa comunal─âÔÇť ÔÇô ca ┼či inten┼úiile de institu┼úionalizare a unor discipline urbane destinate s─â determine o dezvoltare organic─â a ora┼čelor moderne ÔÇô, figureaz─â ast─âzi ÔÇ×pe lunga list─â a ┼čtiin┼úelor improbabile care populeaz─â istoria ┼čtiin┼úelorÔÇť, activitatea lui Victor D├ęznai r─âm├«ne ┼či ea ├«n cadrul ÔÇ×e┼čecurilor disciplinareÔÇť. El poate fi socotit a fi f─âcut parte dintre acei ÔÇ×b├ótisseurs de r├ĘvesÔÇť, creatori ai ÔÇ×utopiilor moderneÔÇť, reprezent─âri imaginare ale materializ─ârii unor idealuri sociale ┼či urbane.

Privit─â din aceast─â perspectiv─â, viziunea lui Victor D├ęznai se raliaz─â celei europene contemporane. ├Än acela┼či timp ├«ns─â, Victor D├ęznai este un reprezentant al mediului ├«n care tr─âie┼čte, al mentalit─â┼úii timi┼čorene, aceea┼či care a putut da na┼čtere ÔÇô ├«nc─â ├«naintea Primului R─âzboi Mondial ÔÇô at├«t imaginii din cartea po┼čtal─â, c├«t ┼či machetei doctorului M├╝hle.

Textul de mai sus folose┼čte extrase din volumul, Timi┼čoara interbelic─â. Urbanism ┼či arhitectur─â, aflat sub tipar.

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
├Änfiin╚Ťarea avia╚Ťiei militare ├«n Rom├ónia
Rom├ónia a fost printre primele ╚Ť─âri din lume care ╚Öi-a ├«nzestrat for╚Ťele sale armate cu aerostate ╚Öi avioane.
image
Responsabilit─â╚Ťile date de germani Armatei Rom├óne la Stalingrad, mult peste posibilit─â╚Ťile acesteia
B─ât─âlia de la Stalingrad a tensionat rela╚Ťiile cu aliatul german, cu prec─âdere ├«n urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor rom├óne pentru c─âderea ├«n ├«ncercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revolu┼úionar ┼či om politic, murea ├«ntr-un ospiciu din Bucure┼čti, suferind de o afec┼úiune psihic─â, dob├óndit─â de pe urma mizeriei ┼či s─âr─âciei. ┬áVia┼úa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.