Liviu Antonesei a decis că a venit Timpul altcuiva – după 20 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 522 din 13-19 februarie 2014
Liviu Antonesei a decis că a venit Timpul altcuiva – după 20 de ani jpeg

Eveniment în lumea culturală ieşeană. Prestigioasa revistă Timpul are, de puţină vreme, un nou şef. Daniel Şandru i-a luat locul lui Liviu Antonesei, acesta alegînd să se dedice activităţii unei edituri.

Schimbarea a fost anunţată public la sfîrşitul lunii ianuarie, într-un cadru oficial, în care au avut loc două lansări: a ediţiei din acea lună a publicaţiei şi a cărţii lui Mihai Vacariu – Îndrăgostit de Tarkovski. Mic tratat de trăire a artei (Editura Adenium). Atît în faţa publicului, cît şi într-un editorial de pe pagina primă a acestei ediţii – „O explicaţie. Un bilanţ. O urare“ –, Liviu Antonesei a explicat decizia renunţării la funcţia de director. „(…) credeam că voi avea suficient timp şi destulă energie pentru a conduce două instituţii grele, revista Timpul şi Editura Adenium. Cîteva luni chiar am încercat asta. Acum, însă, îmi dau seama că trebuie să aleg, dacă nu vreau să compromit şansele ambelor instituţii. Revista, de bine, de rău, în douăzeci de ani, a fost destul de bine pusă pe roate. Cu o echipă mărită şi cu finanţarea asigurată, cred că va merge bine mai departe. Iar dacă vor fi şi mici deficienţe, nu mă îndoiesc că se vor remedia pe parcurs.“ Antonesei va rămîne preşedinte al Colegiului de Redacţie.

Prezentîndu-l pe noul director, Daniel Şandru, intelectualul ieşean scrie despre acesta, în acelaşi text, că este „unul dintre cei mai buni dintre miile de studenţi pe care i-am avut din 1990 încoace, acum el însuşi profesor, autor de cărţi şi coordonatorul seriei de ştiinţe politice pe care o va lansa editura noastră (Adenium, n.r.) în viitorul apropiat. Sînt foarte bucuros că a acceptat oferta mea şi a echipei noastre – e adevărat, după oleacă de muncă de convingere –, dar acesta e un semn de seriozitate!“

Într-un interviu inserat în acelaşi număr, Şandru (38 de ani), conferenţiar universitar şi preşedinte al Senatului Universităţii „Petre Andrei“ din Iaşi, a mărturisit că invitaţia de a prelua frîiele revistei i s-a părut „copleşitoare“ şi a enumerat cîteva dintre direcţiile noi pe care doreşte să le impună, cu specificaţia că „nu sînt un adept al revoluţiilor radicale, ci al reformelor graduale, în ideea că schimbarea trebuie să se producă numai dacă e realmente necesară şi, chiar şi atunci, ea nu trebuie să afecteze ansamblul.“ La capitolul noutăţi, s-ar include acordarea unui spaţiu important pentru reportajul literar, instituirea unei rubrici de analiză media, a unei pagini de dezbateri pe teme cultural-politice, o foarte bună promovare, nu doar în mediul virtual, ci şi în spaţiul public, precum şi „posibilitatea de a configura o platformă de bloguri în jurul publicaţiei, după cum am în vedere şi posibila extindere la nivel naţional prin intermediul unor subredacţii.“

Apărut pe 15 martie 1876, la Bucureşti, ca organ de presă al Partidului Conservator, Timpul a fost una dintre cele mai importante publicaţii autohtone din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Redactor-şef al Timpului a fost, la un moment dat, Mihai Eminescu, printre semnatari numărîndu-se, în aceeaşi perioadă, Ion Luca Caragiale şi Ioan Slavici.

Seria nouă, apărută în 1993, la Iaşi, a avut o istorie pe care Antonesei o împarte în cei şapte „ani graşi“, în care finanţarea a aparţinut omului de afaceri Viorel Cataramă, şi „anii cei slabi“, marcaţi de finanţări „întîmplătoare“, primite de la Consiliul Judeţean, Fundaţia Soros sau Consiliul Local. Deseori, diferite cheltuieli au fost asigurate „prin mila privată, prin bunăvoinţa unor persoane sau instituţii“, după cum scria Antonesei în 2003.

Cu toate acestea, Timpul a devenit o publicaţie redutabilă în lumea culturală, mîndrindu-se cu o echipă de colaboratori de marcă, din ţară şi străinătate, dar şi cu promovarea a sute de tineri talentaţi în domeniile poeziei, prozei, eseisticii, filozofiei sau ştiinţelor antropologice.

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

tragere la sorto comisii bac 2025 olt   foto alina mitran jpg
Bacalaureat 2025. Două zile până la probele scrise. Cum continuă cursurile pentru elevii care nu au încheiat anul școlar
Peste două zile încep probele scrise ale Bacalaureatului 2025, organizat în acest an înainte ca anul școlar să se încheie pentru elevii claselor din ciclul primar, gimnazial și liceal (cu excepția anului terminal de liceu). Probele orale au fost susținute încă din iarnă.
Ilie Bolojan conferinta de presa dupa consultarile pentru guvern  Foto Mediafax (3) jpg
Scenariile pentru noul guvern și impactul lor în partidele care l-ar forma. Analist: „Un tehnocrat ar depinde foarte mult de negocieri”
Propunerea de premier a USR și PNL este Ilie Bolojan, variantă dorită și de Nicușor Dan și agreată de UDMR. Discuțiile pentru formarea viitorului Executiv, care implică și partidul nehotărât - PSD - păstrează pe masă mai multe scenarii, precum varianta unui premier tehnocrat sau chiar rotativa.
Prima ședință a Camerei Deputaților în noua componență după alegerile parlamentare, la Palatul Parlamentului din București. FOTO Inquam Photos / George Călin
Ce bani au primit de la stat și cât au cheltuit partidele în primele luni ale anului. Formațiunile și-au depășit bugetele
Partidele au primit în total 78 de milioane de lei de la începutul anului. Din aceștia, 21 de milioane de lei au fost virați în luna aprilie, marcată de campania pentru turul I al alegerilor prezidențiale. Unele formațiuni au ajuns la cheltuieli mai mari decât sumele pe care le-au primit.
rusalii jpg
Tradiții și superstiții de Rusalii. Ce este complet interzis să faci în aceste zile
Rusaliile nu sunt doar una dintre cele mai mari sărbători creștine, ci și o perioadă marcată de tradiții, superstiții și practici vechi, păstrate din generație în generație.
Ielele și Sânzienele – zânele verii confundate de secole, dar opuse în magie Colaj dms jpg
Ielele și Sânzienele: legende, superstiții și mistere de Rusalii și Sfântul Ioan care încă îi înspăimântă pe români
Rusalii și Sânziene: diferențe și asemănări între iele și sânziene. Descoperă mituri, tradiții și ritualuri românești despre zânele verii, misterul Rusaliilor și sărbătoarea Sânzienelor.
Spectacol astral impresionant pe cerul nopții în luna iunie 2025 Colaj Facebook jpg
Iunie 2025: cerul se aprinde. Luna Căpșunilor, stele căzătoare, solstițiu și sunete din spațiu. Spectacol cosmic fără precedent
Iunie 2025 aduce ploi de meteori, Luna Căpșunilor și Calea Lactee – un spectacol cosmic ce nu trebuie ratat! Ridică privirea și visează sub cerul înstelat.
AUSTRIA ROMANIA, PRELIMINRIILE C M (7 06 2025) (1) jpg
Reacția lui Lucescu, după înfrângerea cu Austria: „Atât au putut, atât au dat”
Selecționerul a fost echilibrat în declarații, după meciul pierdut.
Fabrica automobile masini Volkswagen linie productie asamblare Shanghai China FOTO Shutrterstock
Industria auto, din nou pusă la încercare. Volkswagen continuă concedierea zecilor de mii de angajați
Producătorii de mașini din SUA și UE sunt din nou puși la încercare, după ce anul trecut au depășit cu greu diferite crize care au dus inclusiv la reducerea sau chiar oprirea temporară a producției.
Cinematograf în aer liber drive-in în parcarea municipală Sidi Bou Said din Tunis FOTO EPA-EFE / Mohamed Messara
Radiografia industriei cinematografice din România. Cât de des mai merg românii la film
Românii au cheltuit anul trecut 59 milioane de euro în cinematografe, o sumă cu 5% mai mică decât cea din 2023, în condițiile în care prețul biletelor a crescut cu 10% în 2024, iar numărul spectatorilor a fost cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior.