La Iaşi: soarta casei Moruzi
Anul 2013 a adus în atenţia opiniei publice din Iaşi trei edificii cu rezonanţă istorică pentru comunitate. Motivele nu au fost deloc fericite, dimpotrivă: toate au avut de suferit din pricina proprietarilor, care fie le-au lăsat de izbelişte, fie – într-un caz – pur şi simplu au pus clădirea la pămînt, cu explozibil. În această ordine, este vorba de: aşa-numita Casă Moruzi din Copou, Domeniul Coroanei din satul Poieni (comuna Schitu Duca) şi Turnul de apă al fabricii Nicolina. De fiecare dată, intervenţia autorităţilor a fost tardivă sau inexistentă, răul fiind aproape ireparabil.
Casa Moruzi se află pe strada Toma Cozma, fiind inclusă de Ministerul Culturii în Lista monumentelor istorice, în anul 1992. Conform specialiştilor de la această instituţie, clădirea datează din partea a doua a secolului al XIX-lea, timp în care, în actualul cartier Copou al municipiului Iaşi, au fost construite multe palate boiereşti. Apariţia casei s-ar lega, cel mai probabil, de prinţul Alexandru C. Moruzi (1805-1873), strănepotul domnitorului Constantin Moruzi şi nepot al domnitorului Alexandru Moruzi. Prinţul a intenţionat să candideze la domnia Moldovei, retrăgîndu-se, pînă la urmă, în favoarea lui Alexandru Ioan Cuza. A fost preşedinte al Consiliului de Miniştri al Moldovei, între octombrie 1861 şi ianuarie 1862. A avut trei fete – una dintre ele, Eliza, fiind căsătorită cu un premier al Greciei. Ulterior, fiul Elizei, Alexandros Zaimis, a devenit şi el prim-ministru (avînd şase mandate), iar apoi preşedinte al Greciei.
Şi casa pe care ar fi ridicat-o Moruzi în Iaşi tinde să devină istorie. Retrocedată în 2007 lui Nicolae Matei Fotiade şi Dianei Ilinca Lucia Petrişor, clădirea a urmat paşi aproape clasici în evoluţia monumentelor istorice post-1989. În vara lui 2012, Fotiade şi Petrişor au fost amendaţi cu 4000 de lei, de către Corpul de Control al Primăriei, pentru faptul că au lăsat-o în paragină şi nu au investit în reparaţii. L-am întîlnit pe Nicolae Mihai Fotiade – de loc din Bucureşti – într-o duminică de februarie, chiar la casa devastată. Punctul său de vedere este total diferit de cel al autorităţilor. Bucureşteanul susţine că inspectorul care a inclus casa în Lista monumentelor istorice a făcut o greşeală, şi că imobilul nu are nici o legătură cu Moruzi, fiind construit undeva în partea a doua a secolului al XIX-lea, de către străbunicul său, fost primar al Iaşiului (între 1920 şi 1921), generalul Mihai Negruzzi (1873-1958). Pentru a-şi face dreptate, Fotiade a apelat la instanţă. Pe de o parte, a deschis, la Curtea de Apel Bucureşti, un proces în care a solicitat magistraţilor să oblige Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional să declaseze imobilul din Lista monumentelor istorice. La jumătatea lunii februarie 2013, această instanţă a decis împărţirea în două a dosarului, o parte urmînd să se judece la Tribunalul Bucureşti. Apoi, Fotiade şi Petrişor au contestat la Judecătoria Iaşi amenda de 4000 de lei, procesul fiind suspendat pînă la soluţionarea celor din Capitală.
Între timp, starea Casei Moruzi din Iaşi s-a agravat din ce în ce mai mult. Începînd cu luna decembrie 2012, mai multe persoane intră noaptea în clădire, dezmembrează, rup, taie şi încarcă tot ce pot: sobe, pereţi, parchet, geamuri, uşi, mobilier. Fotiade spune că va depune o plîngere la Poliţie şi a angajat un om care să împresureze proprietatea cu un gard ceva mai ameninţător şi să înlocuiască poarta – şi aceasta furată. A avut, la un moment dat, cumpărători pentru imobil, dar aceştia au dat înapoi după ce au descoperit faptul că nu are fundaţie, fapt ce ar necesita cheltuieli suplimentare de renovare.
Sorin Cristian SEMENIUC este dr. al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.
