La Iaşi se schimbă cu totul centrul oraşului

Publicat în Dilema Veche nr. 529 din 3-9 aprilie 2014
La Iaşi se schimbă cu totul centrul oraşului jpeg

Zarvă au stîrnit, în ultimul timp, cîteva modificări făcute sau care urmează să fie implementate în centrul Iaşiului. Este vorba de bulevardul Ştefan cel Mare, dar şi de străzi sau zone adiacente. 

Sub parcul din faţa Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“, municipalitatea intenţionează să amenajeze o parcare subterană, cu 230 de locuri, costurile de 18,8 milioane de euro urmînd să fie suportate, în mare parte, din fonduri europene. Societatea civilă, destul de vocală pe marginea acestui subiect – dar şi a altora care privesc schimbările din centrul oraşului –, a criticat faptul că, prin aceste lucrări, 70% dintre copacii din parc vor fi înlocuiţi de arbori-pitici, betoane şi fîntîni arteziene. Iniţial, în 2012, proiectul a fost stopat după ce consilieri locali ai opoziţiei şi-au exprimat dezacordul, dar discuţiile au fost reluate cu succes în 2013, pe fondul unei majorităţi covîrşitoare a partidelor care îl sprijină pe primar, un susţinător fervent al acestei parcări.  

O tăiere masivă de copaci a avut loc deja, în 2013, în  imediata apropiere, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi pe cîteva străduţe învecinate. Zecilor de tei maiestuoşi, cu o înălţime de 15-20 de metri, le-au luat locul aproape 150 de salcîmi japonezi, nişte copăcei de 2-3 metri, cu coroana pleoştită. Costul acestei operaţiuni a fost de 175.477 de lei. În principal, Primăria a justificat această schimbare prin dorinţa de a pune în valoare monumentele istorice de pe o parte şi alta a bulevardului. Criticii au adus argumentul tradiţiei – Iaşiul este faimos pentru teii plantaţi în zonele centrale, dar şi în Copou – şi cel al utilităţii: umbra acestor copaci era reconfortantă într-un spaţiu de promenadă cum este acest bulevard. Mai ales că un alt proiect al municipalităţii, din fonduri europene, a dus la înlocuirea asfaltului cu pavaj din granit şi la transformarea arterei în zonă pietonală, prin interzicerea circulaţiei maşinilor. Dispariţia teilor a dus la cele mai importante proteste, atît în spaţiul online, cît şi în stradă, dar Primăria nu a dat nici un pas înapoi, nici măcar la argumentul unor specialişti care au avertizat că ar putea exista probleme de adaptare pentru specia de salcîm plantată. Că lucrurile nu au fost tocmai în regulă în această problemă o arată şi faptul că Garda de Mediu a sancţionat ulterior Primăria cu 60.000 de lei. 

Cumva ciudat, de-abia după ce a luat aceste măsuri care au transformat deja, în mod substanţial, modul în care arată zona centrală, Primăria a organizat un concurs de soluţii pentru pietonalul Ştefan cel Mare. Nici una dintre echipele participante nu a obţinut premiul I, două echipe împărţind poziţia a doua. Municipalitatea va decide ce va aplica din propunerile arhitecţilor, în perioada următoare soluţiile şi planşele urmînd să fie expuse publicului. 

Prima propunere, un proiect coordonat de arhitecţii Dragoş Ciolacu, Constantin Medaru şi firma Roeleveld-Sikkes Architects International BV din Olanda prevede, printre altele, refacerea Turnului cu ceas de la Biserica Trei Ierarhi, amenajarea unui pietonal paralel, pe o stradă din spatele Catedralei Mitropolitane, desfiinţarea Teatrului Cub –  clădire construită pentru spectacole, pe perioada lucrărilor de renovare a Teatrului Naţional –  şi reamenajarea Esplanadei de la Cub. 

A doua propunere aparţine Adrianei Gheorghiescu şi Alexandrei Berdan, şi a pus accent pe refacerea Esplanadei Cub, amenajarea de terase, a unei grădini publice şi replantarea teilor, în anumite zone.

Impresia lăsată de dezbaterile pe marginea acestor proiecte arată faptul că instituţia care are pîinea şi cuţitul, adică Primăria, nu pare să fie interesată cu adevărat de părerile ieşenilor, ale societăţii civile şi ale specialiştilor. Pe de altă parte, dorinţa de implicare a cetăţenilor obişnuiţi în astfel de dezbateri este totuşi destul de mică. Atitudinea civică este încă un deziderat la Iaşi.     

Sorin Cristian Semeniuc este dr. al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Japonia mănâncă mici și sarmale. Românul care le prepară: „Clienții ling farfuria“ VIDEO
În vizită în Japonia, Andreia și Ionuţ, vloggerii de la canalul de YouTube „HaiHui în doi”, au prezentat povestea românului care vinde mici și alte feluri de mâncare tradițională în Țara Soarelui Răsare.
image
Dilema incredibilă a unui român din Spania: „Am aflat că nu sunt tatăl copiilor mei, ce să fac?“
Postarea în care un bărbat a dezvăluit că prietenul său văduv a aflat că ai săi copii, rămași doar în grija sa, nu sunt de fapt ai lui, a devenit virală pe Facebook.
image
File de istorie. S-au plantat curmali, bananieri și palmieri pentru vizita Împăratului Franz Josef FOTO
Un oraș din vestul României a fost între 9 și 12 septembrie 1893 centrul de interes al Imperiului Austro-Ungar. Împăratul Franz Josef şi trei arhiduci au fost așteptați cu mare fast.

HIstoria.ro

image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi
image
Căsătoria lui Caragiale cu gentila domnişoară Alexandrina Burelly
Ajuns director la Teatrul Naţional, funcţie care nu l-a bucurat atât de tare precum credea, Ion Luca Caragiale a avut în schimb o mare şi frumoasă împlinire: a cunoscut-o pe viitoarea doamnă Caragiale.