La Căiuţi

Publicat în Dilema Veche nr. 457 din 15-21 noiembrie 2012
La Căiuţi jpeg

Radu Rosetti (1853-1926), fiul lui Răducanu Rosetti şi al Aglaei – fiica cea mare a ultimului domnitor moldovean înainte de Unire, Grigore Al. Ghica – nu este un scriitor foarte cunoscut. Şi totuşi, una dintre cărţile „descoperite“ cînd mi-am început cercetarea asupra reşedinţelor boiereşti a fost cea a lui Radu Rosetti, Scrieri, apărută în 1980 sub îngrijirea Cătălinei Poleacov şi a lui Mircea Anghelescu. Dacă atunci – la apariţie – cartea m-a fermecat prin prospeţimea şi frumuseţea limbii folosite de autor şi m-a uimit prin cantitatea informaţiilor, acum – la reluarea lecturii – sînt cucerită de modul în care editorii au ales textele, astfel încît ele alcătuiesc un tablou extrem de elocvent pentru viaţa moldovenească a secolelor XVII-XIX.

Curtea de la Căiuţi ocupă mult spaţiu în scrierile lui Radu Rosetti. Ea fusese clădită (la cca 1846) „mai ales în lipsa tatei, de către un vechil leah ce-l avea pe atunci, numit Mokrenski. Acesta, din păcate, avea o mare influenţă asupra tatei... Acea clădire l-a costat sumi enorme şi nu este nici bine clădită, nici îndămînatecă, nici frumoasă... În schimb, grădina era o splendoare şi făcea admiraţia tuturor celor care o vedeau. Nu se putea, în privinţa mărimii, compara cu multe grădini boiereşti din Moldova, deoarece cuprindea numai patru fălci, dar era trasată în chip minunat. Desemnul proiectului fusese făcut de vestitul Sobeck, un grădinar neamţ vestit la noi în întîia jumătate a veacului al XIX-lea, dar revăzut şi retuşat de mama.

Cuprindea două iazuri, din care unul mare, cu trei ostroave, legate între ele prin poduri, şi mai multe poduri pe partea de pîrîu abătut din apa Căiuţului mic, care alimenta cele două iazuri şi o cascadă, mică, dar foarte pitorească“. Tot în grădină se afla şi clădirea modestă a unei sere, care adăpostea „o sută douăzeci de alămâi, portocali şi chitri, pe lîngă numeroşi alţi arbuşti de lux“.

Aflată pe şoseaua care leagă Adjudul de Oneşti, casa familiei Rosetti se păstrează şi azi. Un proiect de restaurare a fost doar parţial executat; sau, cel puţin, aşa se vedea acum trei ani: şantierul dispăruse înainte ca lucrările să fie terminate, locul era pustiu şi trist. Pe de altă parte, ceea ce se făcuse era mai curînd o reconstruire din beton decît o restaurare. Imaginea era şocantă: un fel de casă nouă şi searbădă, pe cale să devină, la rîndul ei, o ruină.

Nu am aflat nimic despre vreo încercare de refacere a grădinii, fără de care casa nu poate fi pe deplin pusă în valoare şi înţeleasă. E drept, ea completează peisajul cultural românesc, ilustrînd trecerea de la formele tradiţionale către forme ale arhitecturii occidentale; o trecere adeseori neîndemînatică, aproximativă, dar care îşi are – tocmai din această cauză – farmecul şi pitorescul ei. Cred totodată că includerea în Lista Monumentelor Istorice s-a făcut şi datorită celebrei grădini, care mai păstrează şi azi urme ale iazurilor şi ale decorului vegetal plantat de Sobeck. Şi de care, evident, nu s-a ocupat nimeni.

Nu ştiu ce s-a mai întîmplat de atunci, dar lucrurile par să fi rămas la fel, aşa cum semnalează un articol din 2010 al ziarului Oneşti Expres. În plus, la acea vreme, pare că şantierul părăsit pe care îl văzusem eu se populase cu oameni fără adăpost şi tineri din zonă pentru care devenise un loc de întîlnire departe de ochii sătenilor. Şi cu o mare cantitate de deşeuri şi gunoaie.

Casa şi grădina ei sînt plasate în centrul localităţii. Temeinic restaurate şi îngrijite, folosite pentru funcţiuni ale comunităţii săteşti căreia îi aparţin, ele ar fi trebuit să facă faima localităţii. Deocamdată ele sînt doar o tristă emblemă a satului Căiuţi. Iar farmecul rămîne în scrierile lui Radu Rosetti.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: L. Brătuleanu

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.