În Deva, pinii nu trăiesc chiar cît le-a dat Dumnezeu...

Publicat în Dilema Veche nr. 524 din 27 februarie - 5 martie 2014
În Deva, pinii nu trăiesc chiar cît le a dat Dumnezeu    jpeg

Dilemă: la „spaţiul verde pe cap de locuitor“ se pun cimitirele şi dealurile înconjurătoare? Dacă da, atunci Deva ar sta mai bine la acest indicator de sănătate, civilizaţie şi estetică urbană. Cît de bine, nu se ştie precis, cert este că acum, oraşul are 3,64 de metri pătraţi de spaţiu verde per capita, ceea ce, comparat cu norma europeană de 26 de metri pătraţi, ar trebui să dea de gîndit, înainte de a introduce în ecuaţie cimitirul – sintagma loc cu verdeaţă nu la el se referă, deşi vom vedea că există subtile legături.

Pînă în 2012, anul cînd a fost schimbat, în urma alegerilor, fostul edil-şef al Devei, se părea că scopul administraţiei locale era să vîneze orice metru pătrat de verdeaţă spre a-l concesiona cuiva a cărui primă grijă era să-l betoneze. Cum întreţinerea zonelor verzi părea şi ea o ocupaţie prea subtilă pentru a fi înţeleasă, s-a recurs la o soluţie simplă – gazonul, puţin cît rămăsese, a fost complet acoperit, în toată partea centrală a oraşului, cu bolovani. Ce-i drept, bolovanii erau spărturi de marmură – dacă asta putea consola pe cineva.  

Schimbarea de primar a dus la îndepărtarea bolovanilor şi la revigorarea spaţiilor verzi, dar zona verde a dat naştere recent unui episod care a generat multă pasiune, angrenînd laolaltă presă, administraţie, organizaţii civice şi preoţi. Cetăţenii mai puţin – ei au rămas într-o rezervă politicoasă, că mai bine nu te pui cu Domnul, chiar dacă indirect...  

Pe scurt, într-o bună zi (de februarie 2014), oamenii au văzut că pinii înalţi de zeci de metri, care străjuiau catedrala episcopală din Deva, sînt tăiaţi, devenind bucăţi de lemn culcate în curtea bisericii. Semnalul de alarmă l-au tras presa şi cîţiva trecători convinşi că nu Dumnezeu personal a venit să taie copacii. În pofida oricărui semnal, cei doisprezece pini au împărtăşit aceeaşi soartă crudă (şi nedreaptă, am putea spune, fără absolut nici o conotaţie ironică). Tăierile au fost dispuse de administraţia parohială, şi de aici a început pasarea responsabilităţii (previzibilă) şi eludarea celei mai elementare logici (regretabilă). A luat poziţie fermă Filiala Judeţeană Hunedoara a Ordinului Arhitecţilor din România, care a condamnat în termeni fermi eliminarea pinilor. „Au fost tăiaţi cu acte în regulă“, s-au apărat autorităţile ecleziastice, care au afirmat că solicitaseră marcarea copacilor de către Romsilva. Care i-a marcat – numai că reprezentantul Romsilva a admis că ei marchează, la cerere, orice copac, fără o expertizare prealabilă. „Am cerut şi aprobarea Primăriei“ – a fost un alt argument. Care l-a dat, precizînd că este necesară respectarea legislaţiei în vigoare. Legislaţia în vigoare cere avizul Agenţiei de Mediu pentru orice tăiere de copac. „Erau pe proprietate privată, a bisericii“, s-a spus. Legea cere aviz pentru orice tăiere, indiferent de forma de proprietate. Tocmai acest aviz al Agenţiei de Mediu lipsea, iar motivul lipsei era simplu – nu fusese cerut.  

Totuşi, de ce au fost tăiaţi pinii? „Erau bătrîni“, s-a spus, „aveau peste 100 de ani şi se puteau prăbuşi.“ Arhitecţii au arătat însă că pinii erau foarte sănătoşi şi rezistaseră cu succes furtunilor de vară abătute asupra Devei. Dintr-un simplu search pe Google aflăm că vîrsta unui pin poate ajunge spre 6-700 de ani, ba unii ajung la nişte vîrste de se sparie gîndul – cum se spune prin Ardeal. Explicaţia mai prozaică, sau, ca să fim în ton, mai lumească este că pinii au fost tăiaţi pentru a pune în valoare biserica.  

Arhitecţii sînt de părere însă că biserica şi pinii erau parte a aceluiaşi ansamblu şi că, din punct de vedere urbanistic, tăierea pinilor pentru a pune în valoare biserica echivalează cu dărîmarea bisericii pentru a pune în valoare pinii.

Cu sau fără voia Domnului, a fost preferată prima variantă.  

Alexandru Gruian este dr. în filologie, director al Centrului Cultural din Deva. Cea mai recentă carte publicată: F. Brunea-Fox – Reporterul cu ochi multiplu.

Foto: D. Guţă

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.