Iași: Reședința domnească a lui Cuza

Publicat în Dilema Veche nr. 366 din 17 - 23 februarie 2011
Iași: Reședința domnească a lui Cuza jpeg

Unul dintre puţinele monumente istorice de anvergură care pot fi vizitate în acest moment în municipiul Iaşi este Muzeul Unirii, situat pe una dintre cele mai vechi străzi ale urbei, actualmente numită Lăpuşneanu, în trecut – Uliţa Mare. Intrată într-un proces de reabilitare care părea că nu se mai termină, clădirea a fost în final inaugurată în urmă cu cîţiva ani, fiind deschisă pentru vizitare şi publicului. De administrarea acestui monument se ocupă Complexul Muzeal Moldova, instituţie subordonată Ministerului Culturii şi Cultelor.  

Construită în 1806, în stil neoclasic, clădirea a aparţinut de-a lungul timpului mai multor familii de boieri: Catargi, Palade, Cantacuzino-Paşcanu, Ghica. De la una dintre reprezentantele ultimei familii a închiriat-o Alexandru Ioan Cuza în 1859, după Unirea celor două Principate, transformînd-o în reşedinţă domnească. Cuza şi soţia sa Elena au locuit aici pînă în 1862, cînd Capitala ţării a fost mutată la Bucureşti. Anii petrecuţi aici de domnitor au făcut ca edificiul să fie cunoscut multă vreme drept „Palatul Cuza“.  

În 1886, proprietar al clădirii a devenit o bancă – Societatea Creditului Urban – care a deţinut-o pînă în anul 1937. Anterior însă, în timpul Primului Război Mondial, în palat a locuit Regele Ferdinand I, care şi-a stabilit aici cartierul general. Instituţiile statului se mutaseră în Capitala Moldovei, după ce germanii ocupaseră Bucureştiul. În 1918, Ferdinand a primit în clădire delegaţia basarabenilor, ardelenilor şi bucovinenilor care îi anunţau Marea Unire. 

Ulterior, bancherii au modificat parţial arhitectura palatului, deschizînd la parter cîteva magazine, dar şi un restaurant, în care şi-a sărbătorit lansarea unei cărţi poetul Alexandru A. Philippide. Unul dintre tovarăşii săi de pahar din acea seară de 1922, Păstorel Teodoreanu, se declara oripilat, cu acea ocazie, de destinaţia pe care o avea o parte din această clădire cu semnificaţie istorică.   

În 1937, banca nu şi-a mai putut achita datoriile către stat, care, în contul banilor, a preluat edificiul şi l-a transferat în proprietatea Ministerului Cultelor şi Artelor. Imediat, Nicolae Iorga a propus inaugurarea unui muzeu dedicat Unirii şi lui Cuza, lucru care a căpătat contur la etaj. Un muzeu în adevăratul sens al cuvîntului a fost deschis însă în 24 ianuarie 1959, la 100 de ani de la momentul Unirii.  

După 1989, palatul ajunsese într-o stare destul de proastă (a fost afectat şi de două bombe care au căzut în apropiere, în timpul războiului), ceea ce a necesitat reparaţii foarte serioase. Cei care s-au ocupat să-l pună în valoare au încercat să reconstituie cît mai exact, pînă la detaliu, arhitectura exterioară şi interioară iniţială, inclusiv pe baza unor fotografii de la începutul secolului trecut.  

Parterul prezintă tematic aspecte ale Epocii Unirii, precum şi un istoric al casei. Printre temele abordate sînt cele ce privesc dubla alegere, oamenii Unirii, politica reformatoare a domnitorului. Etajul este destinat apartamentelor domneşti şi cuprinde principalele destinaţii ale locuinţei princiare: cabinetele de lucru ale domnitorului (aici a citit la 11/23 decembrie 1861 recunoaşterea Unirii de către Marile Puteri) şi, respectiv, a Doamnei Elena Cuza, sufrageria, camera de biliard, salonul Doamnei.  

Patrimoniul muzeului cuprinde multe piese cu valoare istorică, memorialistică, documentară, dar şi artistică: documente, carte rară, hărţi vechi, fotografii, costume, mobilier, porţelan, argintărie, ceasuri, corpuri de iluminat, covoare aparţinînd familiei Cuza.  Legătura dintre cele două niveluri este făcută prin ceea ce, în presa vremii, se numea „Scara biruinţei“. Acum, la capătul acesteia se află o statuie a lui Cuza, rod al strădaniei sculptorului Ion Irimescu. 

Sorin Cristian Semeniuc este doctorand al Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Județ sub teroarea urșilor și a șerpilor. Localnicii dintr-un municipiu se tem de trei zile să iasă din case VIDEO
Urșii au dat iama în mai multe zone locuite din Vâlcea. În reședința de județ, într-un cartier al orașului, fiarele au ajuns să se plimbe pe străzi, iar o familie s-a trezit cu un șarpe în casă.
image
De ce a „înghețat” la nivel ridicat prețul legumelor românești. Explicațiile unui fenomen neobișnuit
Legumele românești se vând la fel de scump ca la începutul sezonului, iar obișnuita pantă descendentă nu se face simțită ca în alți ani. De peste două săptămâni, prețurile la tarabe au înghețat, la propriu
image
Teoriile conspiraționiste și reticența la vaccin anulează un secol de cercetare medicală. Ce boli grave revin în forță
Medicii trag un semnal de alarmă și dau de înțeles că din cauza reticenței la vaccinare riscăm să anulăm aproape un secol de cercetare medicală. Boli care erau ținute în frâu, unele aproape eradicate, se întorc amenințător, făcând victime, tocmai fiindcă găsesc teren propice.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.