Iaşi: Furt la mormîntul lui Ion Creangă

Clădirile şi obiectivele de patrimoniu din Iaşi se confruntă cu o nouă metodă de ştergere de pe faţa pămîntului. Lăsarea în paragină, distrugerea, ciuntirea, murdărirea cu graffiti sau demolarea au devenit deja desuete. În acest moment, se înregistrează un nou fenomen, mult mai radical: la modă este furtul lor, cu totul.

Un recensămînt al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi a înregistrat recent o descoperire tristă: mai multe plăci de travertin care se aflau pe soclul statuii lui Ion Creangă din Cimitirul Eternitatea au dispărut. Nimeni nu ştie cînd şi cine le-a furat. Mai mult, hoţii au încercat să subtilizeze şi bustul scriitorului, deplasîndu-l din loc cîţiva centimetri. N-au reuşit, fiind posibil să o fi lăsat pentru altă ocazie. Aceasta în ciuda faptului că acest cimitir, aflat în administrarea unei instituţii subordonate Primăriei, are asigurată protecţia prin agenţi de pază. Cu toate acestea, nu este prima dată cînd monumente funerare au fost distruse la Eternitatea.

Ansamblul funerar, mormîntul şi bustul lui Ion Creangă se află pe lista monumentelor istorice, fiind datate în scriptele Direcţiei ca fiind din secolul al XX-lea. În Cimitirul Eternitatea se află mai multe morminte foarte importante, care ar putea cădea pradă vandalilor: cele ale lui Mihail Kogălniceanu, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Garabet Ibrăileanu, Alexandru Philippide, George Topîrceanu, Dimitrie Anghel.

O tentativă de furt a avut loc şi în buricul tîrgului, la Palatul Culturii, unde specialiştii de la Direcţia de Cultură au descoperit că, în această vară, cineva a încercat să demonteze tunurile aflate în faţa clădirii. Acestea au fost dăruite de Regele Carol I, în anul 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ştefan cel Mare din imediata vecinătate. Marca Krupp, tunurile erau trofee din Războiul de Independenţă. Regele a afirmat, cu acea ocazie solemnă: „Încredinţez Iaşilor, Leagănul Unirei, această statua, împreună cu două tunuri, udate cu sîngele preţios al generaţiei prezente, spre a le păzi ca un sfînt odor, în onoarea Neamului Românesc.“ Ce au făcut urmaşii: cît pe ce să le lase să fie topite la vreun mic şi dubios Remat de la colţul străzii.

Cele două evenimente vin după ce, tot în acest an, trei busturi din Parcul Copou – dintre care două erau monumente istorice – au fost furate, sparte şi vîndute unor firme de reciclare. Era vorba despre busturile lui Barbu Ştefănescu Delavrancea, Nicolae Gane şi Ciprian Porumbescu. Frapant a fost faptul că hoţii au „operat“ la interval de cîteva zile, fără ca nimeni să-i poată împiedica. Au fost prinşi, pînă la urmă, şi condamnaţi la închisoare, iar acum Primăria a pregătit bani grei pentru realizarea altor busturi ale celor trei personalităţi ale culturii române.

Cîteva luni după incidentul din parc, tot în faţa Palatului Culturii, cîţiva tineri au distrus o placă, de asemenea monument istoric, care marca existenţa acolo a unui hotel în care a avut loc o importantă întîlnire a revoluţionarilor moldoveni de la 1848. Distrugerea a avut loc cu ocazia desfăşurării în apropiere a unui Festival al Berii.

În nici unul dintre aceste cazuri Poliţia Locală, Poliţia Naţională sau altă autoritate nu şi-a pus cenuşă-n cap pentru că nu şi-a făcut treaba de a proteja monumentele pe care le are în proprietate sau în grijă.

Acum aproape 100 de ani, în Oraşul Iaşi, N.A. Bogdan scria: „Cînd oare, pe lîngă ceilalţi oameni de samă, ce au fost reprisentaţi în piatră sau în bronz, şi aşezaţi în pieţile Iaşului, vom putea vedea şi chipurile lui Creangă, lui Conta şi a lui Eminescu, nu numai în Cimitire, dar la locuri mai vrednice de ei, şi de neamul pe care l’a luminat, cîntat şi înălţat?“

Sorin Cristian Semeniuc este doctor al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. 

Foto: flickr.com