Ia┼či: Furt la morm├«ntul lui Ion Creang─â

Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Ia┼či: Furt la morm├«ntul lui Ion Creang─â jpeg

Cl─âdirile ┼či obiectivele de patrimoniu din Ia┼či se confrunt─â cu o nou─â metod─â de ┼čtergere de pe fa┼úa p─âm├«ntului. L─âsarea ├«n paragin─â, distrugerea, ciuntirea, murd─ârirea cu graffiti sau demolarea au devenit deja desuete. ├Än acest moment, se ├«nregistreaz─â un nou fenomen, mult mai radical: la mod─â este furtul lor, cu totul.

Un recens─âm├«nt al Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Cultural Na┼úional Ia┼či a ├«nregistrat recent o descoperire trist─â: mai multe pl─âci de travertin care se aflau pe soclul statuii lui Ion Creang─â din Cimitirul Eternitatea au disp─ârut. Nimeni nu ┼čtie c├«nd ┼či cine le-a furat. Mai mult, ho┼úii au ├«ncercat s─â subtilizeze ┼či bustul scriitorului, deplas├«ndu-l din loc c├«┼úiva centimetri. N-au reu┼čit, fiind posibil s─â o fi l─âsat pentru alt─â ocazie. Aceasta ├«n ciuda faptului c─â acest cimitir, aflat ├«n administrarea unei institu┼úii subordonate Prim─âriei, are asigurat─â protec┼úia prin agen┼úi de paz─â. Cu toate acestea, nu este prima dat─â c├«nd monumente funerare au fost distruse la Eternitatea.

Ansamblul funerar, morm├«ntul ┼či bustul lui Ion Creang─â se afl─â pe lista monumentelor istorice, fiind datate ├«n scriptele Direc┼úiei ca fiind din secolul al XX-lea. ├Än Cimitirul Eternitatea se afl─â mai multe morminte foarte importante, care ar putea c─âdea prad─â vandalilor: cele ale lui Mihail Kog─âlniceanu, Barbu ┼×tef─ânescu Delavrancea, Garabet Ibr─âileanu, Alexandru Philippide, George Top├«rceanu, Dimitrie Anghel.

O tentativ─â de furt a avut loc ┼či ├«n buricul t├«rgului, la Palatul Culturii, unde speciali┼čtii de la Direc┼úia de Cultur─â au descoperit c─â, ├«n aceast─â var─â, cineva a ├«ncercat s─â demonteze tunurile aflate ├«n fa┼úa cl─âdirii. Acestea au fost d─âruite de Regele Carol I, ├«n anul 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui ┼×tefan cel Mare din imediata vecin─âtate. Marca Krupp, tunurile erau trofee din R─âzboiul de Independen┼ú─â. Regele a afirmat, cu acea ocazie solemn─â: ÔÇ×├Äncredin┼úez Ia┼čilor, Leag─ânul Unirei, aceast─â statua, ├«mpreun─â cu dou─â tunuri, udate cu s├«ngele pre┼úios al genera┼úiei prezente, spre a le p─âzi ca un sf├«nt odor, ├«n onoarea Neamului Rom├ónesc.ÔÇť Ce au f─âcut urma┼čii: c├«t pe ce s─â le lase s─â fie topite la vreun mic ┼či dubios Remat de la col┼úul str─âzii.

Cele dou─â evenimente vin dup─â ce, tot ├«n acest an, trei busturi din Parcul Copou ÔÇô dintre care dou─â erau monumente istorice ÔÇô au fost furate, sparte ┼či v├«ndute unor firme de reciclare. Era vorba despre busturile lui Barbu ┼×tef─ânescu Delavrancea, Nicolae Gane ┼či Ciprian Porumbescu. Frapant a fost faptul c─â ho┼úii au ÔÇ×operatÔÇť la interval de c├«teva zile, f─âr─â ca nimeni s─â-i poat─â ├«mpiedica. Au fost prin┼či, p├«n─â la urm─â, ┼či condamna┼úi la ├«nchisoare, iar acum Prim─âria a preg─âtit bani grei pentru realizarea altor busturi ale celor trei personalit─â┼úi ale culturii rom├óne.

C├«teva luni dup─â incidentul din parc, tot ├«n fa┼úa Palatului Culturii, c├«┼úiva tineri au distrus o plac─â, de asemenea monument istoric, care marca existen┼úa acolo a unui hotel ├«n care a avut loc o important─â ├«nt├«lnire a revolu┼úionarilor moldoveni de la 1848. Distrugerea a avut loc cu ocazia desf─â┼čur─ârii ├«n apropiere a unui Festival al Berii.

├Än nici unul dintre aceste cazuri Poli┼úia Local─â, Poli┼úia Na┼úional─â sau alt─â autoritate nu ┼či-a pus cenu┼č─â-n cap pentru c─â nu ┼či-a f─âcut treaba de a proteja monumentele pe care le are ├«n proprietate sau ├«n grij─â.

Acum aproape 100 de ani, ├«n Ora┼čul Ia┼či, N.A. Bogdan scria: ÔÇ×C├«nd oare, pe l├«ng─â ceilal┼úi oameni de sam─â, ce au fost reprisenta┼úi ├«n piatr─â sau ├«n bronz, ┼či a┼čeza┼úi ├«n pie┼úile Ia┼čului, vom putea vedea ┼či chipurile lui Creang─â, lui Conta ┼či a lui Eminescu, nu numai ├«n Cimitire, dar la locuri mai vrednice de ei, ┼či de neamul pe care lÔÇÖa luminat, c├«ntat ┼či ├«n─âl┼úat?ÔÇť

Sorin Cristian Semeniuc este doctor al Universit─â┼úii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇť din Ia┼či. 

Foto: flickr.com

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un ora┼č din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxene┼úi ┼či prostituate datorit─â tarifelor mari care sunt practicate ├«n aceast─â zon─â.
image
Rom├ónii, la fel de ÔÇ×aten┼úiÔÇŁ cu mediul ca francezii ├«n urm─â cu 30 de ani. Cum se comport─â acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chi┼čtoacele pe plaj─â, PET-urile ├«n ape ┼či se comportau exact ca rom├ónii ├«n anul 2022. ├Äntre timp, lucrurile s-au schimbat radical ├«n Fran┼úa
image
M─ârturiile ┼čoferi┼úei care a omor├ót patru muncitori la Ia┼či. Femeia spune c─â n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.