Gheorghe Bal┼č ┼či Moldova

Publicat în Dilema Veche nr. 418 din 16-22 februarie 2012
Gheorghe Bal┼č ┼či Moldova jpeg

Inspirat─â de colegul de pagin─â, profesorul Andrei Pippidi, am socotit c─â merit─â s─â fie cunoscute ┼či nume ale celor care, mai demult sau ast─âzi, au participat sau particip─â, prin faptele lor, la conservarea patrimoniului. Este motivul pentru care, al─âturi de restauratorii contemporani pe care i-am men┼úionat deja, m-am g├«ndit s─â aduc ├«n discu┼úie ┼či numele lui Gheorghe Bal┼č.

Dac─â ast─âzi ┼čtim s─â apreciem m─ân─âstirile ┼či bisericile din Moldova, dac─â ÔÇô atunci c├«nd le vizit─âm ÔÇô ┼čtim la ce s─â ne uit─âm, ┼čtim care s├«nt elementele care fac din arhitectura Moldovei o manifestare cultural─â aparte ┼či valoroas─â, acest lucru se datoreaz─â ├«n cea mai mare m─âsur─â scrierilor lui Gheorghe Bal┼č. Multe genera┼úii de arhitec┼úi, inclusiv ┼či mai ales cei care ├«n anii de p├«n─â ├«n 1977 alc─âtuiau ┼čcoala rom├óneasc─â de restaurare, au avut ca baz─â documentar─â fundamental─â cele trei volume ale lui Gheorghe Bal┼č referitoare la arhitectura Moldovei.

Bisericile lui ┼×tefan cel Mare, Bisericile ┼či m─ân─âstirile moldovene┼čti din veacul al XVI-lea, Bisericile ┼či m─ân─âstirile moldovene┼čti din veacurile al XVII-lea ┼či al XVIII-lea ÔÇô publicate la Bucure┼čti ├«n 1926, 1928 ┼či respectiv 1933 ÔÇô s├«nt cele trei tomuri pe care ┼či ast─âzi trebuie s─â le deschid─â, ├«nainte de oricare alt─â carte, to┼úi cercet─âtorii, istoricii de art─â ┼či arhitectur─â, orice restaurator al arhitecturii din Moldova secolelor XV-XVIII, oricine se preg─âte┼čte pentru meseria de ghid turistic pentru aceea┼či zon─â. Ele se constituie ├«ntr-un excelent instrument de lucru, o surs─â de documentare de arhitectur─â, de inginerie a construc┼úiilor, de art─â ┼či de istorie pentru to┼úi cei care vor s─â p─âtrund─â ├«n ÔÇ×povesteaÔÇť fiec─ârei construc┼úii de biseric─â moldoveneasc─â, dintre care multe fac faima Rom├óniei; de la nivelul omului obi┼čnuit, al turistului rom├ón sau str─âin, la cel al speciali┼čtilor care au ├«nscris o parte dintre ele ├«n Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Pentru c─â asta con┼úin volumele lui Gheorghe Bal┼č ÔÇô un inventar al bisericilor moldovene┼čti, dar ┼či al m─ân─âstirilor din care unele fac parte. L├«ng─â ┼či odat─â cu arhitectura fiec─ârei biserici s├«nt prezentate ├«n desene ┼či fotografii pictura ┼či sculptura care completeaz─â construc┼úia, pietre de morm├«nt, inscrip┼úii. Documenta┼úia grafic─â este ├«nso┼úit─â de texte extrem de limpezi, l─âmuritoare pentru monumentul de arhitectur─â ┼či istoria sa. De fapt, fiecare biseric─â are astfel ceva ce ast─âzi numim o ÔÇ×fi┼č─â de monumentÔÇť.

La circa optzeci de ani de la apari┼úia lor, volumele lui Gheorghe Bal┼č nu au mai fost dep─â┼čite de nici o alt─â scriere despre arhitectura din Rom├ónia. Se poate afirma c─â ele ├«nsele s├«nt ÔÇ×monumentabileÔÇť, adic─â inscriptibile ├«n lista c─âr┼úilor fundamentale pentru cultura rom├óneasc─â. Un bun na┼úional, cu alte cuvinte.

Un bun na┼úional al c─ârui autor e, ├«n mod paradoxal, foarte pu┼úin cunoscut; extrem de pu┼úin citat, aproape deloc comentat. De┼či textele sale referitoare la arhitectura Moldovei s├«nt de o extraordinar─â modernitate, urmat─â ├«ndeaproape de c─âtre istoricii de art─â ┼či arhitectur─â ai ultimilor dou─âzeci de ani.

Subiectul Gheorghe Bal┼č este unul care nu ├«ncape ├«ntr-un articol de 3800 de semne. M─â ├«nc─âp─â┼ú├«nez ├«ns─â s─â scriu c─â, ├«n afara celor mai sus prezentate, Gheorghe Bal┼č (1868-1934) a avut o activitate absolut remarcabil─â ├«n domeniul ingineriei, ├«n cadrul unor institu┼úii ┼či al unor societ─â┼úi profesionale reprezentative pentru Rom├ónia epocii sale. ┼×i mai trebuie s─â amintesc ÔÇô legat de studiile sale ├«n domeniul istoriei arhitecturii rom├óne┼čti ÔÇô c─â Gheorghe Bal┼č a fost vicepre┼čedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice ┼či membru titular al Academiei Rom├óne, din 1923.

Ast─âzi, o strad─â din Bucure┼čti ┼či Colegiul Tehnic din Adjud ÔÇô localitatea ├«n care s-a n─âscut Gheorghe Bal┼č ÔÇô ├«i poart─â numele. Ar merita sigur mai mult!

Anca Br─âtuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectur─â ┼či Urbanism ÔÇ×Ion MincuÔÇť din Bucure┼čti.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.