Furnalul de la Govăjdia

Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
Furnalul de la Govăjdia jpeg

Din centrul Hunedoarei, de apuci drumul spre munţi pe valea îngustă a Cernei, peisajul te cotropeşte cu un amestec de impunător şi dezolant. Stîncile abrupte, vegetaţia tînără şi apele repezi ale rîului, domolit oarecum de barajul din amonte, alternează cu rănile încă vii ale carierelor de piatră şi cu ruinele postindustriale de betoane şi fierătanii prin care nu mai poţi călăuzi pe nimeni. Laşi pe stînga drumul ce urcă-n serpentine spre Lacul Cinciş şi-apoi, în Teliucu Superior, faci brusc la dreapta, atent să n-ajungi la Ghelar. Şoseaua, spartă şi cîrpită pe alocuri, e destul de bună şi, încet-încet, descoperi în peisajul din jur urmele metalurgiei fierului de altădată. Podeţe cu bîrne de susţinere din şine de cale ferată îngustă, clădiri de vechi colonii muncitoreşti reamenajate în cochete sau dezolante locuinţe familiale, terasamentul vechii „mocăniţe“ înălţat pe malul văii Runcului ca o alee de parc sau tăiat în pereţii stîncoşi ai versanţilor, găuriţi de tuneluri. Casele tradiţionale, înnegrite de fum şi de vremuri, abia îşi mai găsesc locul între cabanele şi vilele de vacanţă răsărite în ultimii ani. Şi apoi, brusc, îţi apare în faţă o clădire rătăcită parcă din altă poveste: furnalul de la Govăjdia.

La început nu ştii cu ce să-l asemeni. E o clădire masivă de piatră, cu acoperişul spulberat în parte de furtuni, deasupra căruia se înalţă două turnuri de cărămidă, unul patrulater, celălalt octogonal (cred!), legate între ele cu o pasarelă acoperită. Iar sus de tot, pe colţurile acoperişurilor înalte, cîţiva copăcei prind rădăcini din nepăsare. În jur, mizerie. Multă mizerie. Gunoaie, provenind parcă din demolarea unui bloc întreg. Mai la stînga, o altă construcţie ce aduce a clădire oficială, ţi se arată în toată gloria prăbuşirii ei. E fostul Cămin Cultural din sat.

Revii la furnal. Din loc în loc, pereţii sînt sparţi de ferestre: unele dreptunghiulare, înalte; altele mici, rotunde; unele cu arcade şi gratii, altele fără; majoritatea lipsite de geamuri de sticlă, puţine dintre ele zidite şi transformate-n firide. Tencuiala-i căzută mai peste tot, bucăţi mari din zidul de piatră s-au prăbuşit, arbuşti tineri parcă înghesuie furnalul spre dealul împădurit din spate. Cînd pătrunzi însă în interiorul clădirii, prin spaţiul cu grilaj ca o poartă de cetate, raporturile se schimbă. Bineînţeles, paragina tot paragină rămîne, dar spaţiul gol, ce pare imens datorită înălţimii, te copleşeşte. Din tot ce era pe vremuri înăuntru a mai rămas doar imensul furnal propriu-zis, impresionantă construcţie cu baza octogonală de piatră şi trunchiul de con din cărămidă strînsă în chingi de fier, spartă uneori de gurile de aeraj. Spre surprinderea ta, mizeria de afară nu se regăseşte şi aici. Doar cîteva pet-uri şi vreo două cutii turtite de bere zac prin cotloane. În rest, o atmosferă austeră dominată de un semiîntuneric, sau de o semilumină ce pătrunde, filtrată, prin gratii…


Istoricul furnalului de la Govăjdia poate fi redat şi în puţine cuvinte. Prin 1802, autorităţile habsburgice din Transilvania decid că e timpul pentru creşterea producţiei de fontă, prin construirea unui nou furnal cît mai aproape de zonele extractive de la Ghelar. Amplasamentul e stabilit de Thesauriatul din Sibiu la Govăjdia, în detrimentul Topliţei, iar construcţia e începută în 1806 şi finalizată patru ani mai tîrziu. Darea în folosinţă are loc însă abia în 1813, după edificarea anexelor necesare funcţionării. Urmează etape succesive de refacere, folosinţă şi abandonare, „vîrful“ activităţii fiind înregistrat în anii 1871 şi 1889, perioadă în care o parte din producţie are ca destinaţie Franţa, fiind utilizată ca materie primă pentru construcţia celebrului Tour Eiffel. Apoi începe decăderea, cauzată, în primul rînd, de construcţia „uzinelor de fier“ de la Hunedoara, ultimele reparaţii datînd din anii 1914-1916…

Cînd am coborît din maşină în dreptul furnalului, pe platoul betonat din faţa fostului Cămin Cultural tocmai îşi dădea duhul un extrem de aprig (după strigăte) meci de fotbal între tinerii şi mai puţin tinerii bărbaţi ai comunei. Unul dintre ei, mediu de statură şi de vîrstă, îmi propune să fotografiez şi gunoaiele. Mihai Pascu e un localnic cu durere în suflet. „Faceţi poze şi la mizeriile astea, că uite, se dărîmă şi se strică tot. Puteau să pună şi ei un acoperiş, să astupe găurile din zid. Îl mai protejau vreo patru-cinci ani. Dar nu… În schimb, au aruncat toate gunoaiele aci. Nu le pasă şi de-aia nu fac nimic…“, spune el cu năduf.

„Prin ’90 voiau să dărîme furnalul şi să ducă baza de piatră la un muzeu în Germania, da’ nu ştiu cine nu i-o lăsat. Distrugeau tot, aşa cum or făcut şi cu calea ferată. O funcţionat pînă prin ’97, după care praful s-a ales... Nici şine, nici traverse… N-o mai rămas nimic. Vedeţi căminul ăla? O fost cel mai modern cămin cultural din judeţ. L-or construit în 1948, cu parchet, cu tot ce trebe. Iar acolo, în faţă, unde acuma-i betonat, erau doi nuci mari, sub care se ţineau nedeile. Aşa şi erau cunoscute prin jur: Nedeia de sub nuc. De vreo cinci ani i-or tăiat şi or turnat beton, iar tavanul la cămin s-o prăbuşit. Vai de capu’ lor“ – a încheiat omul şi m-a mai îndemnat o dată să fac poze. L-am ascultat şi am plecat repede spre Hunedoara. Venea furtuna!

Daniel I. Iancu este muzeograf la Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Orăştie şi doctorand la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Vine gerul: Cât scad temperaturile și unde continuă să facă viscolul prăpăd. Când scăpăm de frigul cumplit
Vreme deosebit de rece, geroasă noaptea și dimineața, anunță meteorologii în următoarele zile în România. Ninsorile nu se opresc prea curând.
image
Lupul dacic, steagul de luptă dispărut din Dacia. Controversele celui mai enigmatic simbol al anticilor
Lupul dacic, cel mai enigmatic simbol atribuit dacilor, a fost ilustrat pe Columna lui Traian, însă rămășițe ale sale nu au fost descoperite pe teritoriul României.
image
Pe urmele fostei soții a lui Putin: ce s-a ales de proprietățile sale de lux din Europa FOTO
După destrămarea mariajului de 30 de ani cu președintele rus Vladimir Putin, Liudmila Oceretnaia și actualul său soț au acumulat proprietăți de lux în Europa care valorează milioane de dolari.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.