Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
Evanghelie Zappa şi reşedinţa lui de la Broşteni, Ialomiţa jpeg

„Trecutul satului Broşteni, Ialomiţa, este legat de numele lui Evanghelie Zappa. Grec de origine, născut în anul 1800 în Labovu din Epirul de Nord, a avut mai multe îndeletniciri în tinereţe, consemnîndu-se îndeosebi participarea sa, între 1821-1829, la luptele pentru independenţa Greciei. Venit în Ţara Românească pe la 1830, s-a stabilit întîi la Brăila, apoi în Bărăganul ialomiţean. Fire întreprinzătoare, Evanghelie Zappa avea să facă, în doar cîţiva ani, una din cele mai însemnate averi din societatea românească a vremii sale. Faptele de filantropie ale lui Evanghelie Zappa, făcute pînă la stingerea sa din viaţă la 19 iunie 1865, sînt cunoscute. A avut el, cel dintîi, ideea reînvierii Jocurilor Olimpice, devenite astăzi mari evenimente sportive ale întregii lumi, a sprijinit refacerea Bucureştilor după marele incendiu din 1847, a dat o sumă însemnată pentru întemeierea Societăţii Literare – Academia Română de mai apoi –, a dat bani pentru înzestrarea oştirii ţării şi multe altele.“

Rîndurile de mai sus îi aparţin arheologului Emil Lupu, cercetător la Institutul Naţional al Patrimoniului şi autor a numeroase investigaţii arheologice; el şi-a propus să cutreiere partea de sud a ţării şi să documenteze prin propriile observaţii locurile în care urme arheologice şi arhitecturale amintesc de istoria noastră. Printre acestea se numără şi satul Broşteni, cu ce a mai rămas din bogata şi frumoasa reşedinţă a lui Vanghelie Zappa. Cea despre care avem informaţii contemporane de la Dimitrie Bolintineanu: el poposeşte aici însoţindu-l pe Alexandru Ioan Cuza în drumul lui către Poarta otomană, de unde trebuia să obţină firmanul de numire ca domnitor.

Construit începînd cu 1857 – aşa cum îl descrie Bolintineanu, „o casă mare, îngrădită cu ziduri, o grădină cu fructele şi florile cele mai plăcute“ (Dimitrie Bolintineanu, Călătorii, Editura pentru Literatură, 1968) – ansamblul curţii lui Zappa perpetua tipul de reşedinţă boierească specifică secolului precedent. Conform aceloraşi modele, biserica de curte era amplasată în afara incintei.

Ceea ce se mai păstra acum douăzeci de ani din ansamblul construit de Zappa era zidul curţii cu poarta de intrare şi ruinele unei bucătării care relua şi ea – într-o manieră simplificată – modelul celor de la Potlogi şi Mogoşoaia; şi biserica de curte.

Astăzi, doar aceasta din urmă se mai păstrează, într-o stare de conservare cel puţin discutabilă. Pisania ne informează: „Această Sf. şi dumnede / iasca biserică ce se / prădnueşte cu hramurile / buna vestire, Sf. Nicolae / şi Sf. Gheorghe şi s-au făcut / din temelie în dilele / preasfinţitu-lui mitropolitu / Nifon şi în dilele prea în / altatului nostru d-nu Bar / bu Dimitrie Ştirbeiu, cu toa / tă cheltueala d-lui marele / serdar evanghelie zappa / şi s-au săvîrşit la anul 1859“.

Alături de ea, neîngrijite şi lăsate să dispară şi ele, stau monumentele funerare ale familiei Zappa; peste drum, ruinele – acum nerecuperabile – ale casei.

Iată – un personaj cu o istorie remarcabilă ce îl leagă de contemporana istorie zbuciumată a Balcanilor, dar şi de cea românească; un „om nou“ care – dacă a lăsat nelămurită sursa averii sale de început – a ştiut să-şi valorifice resursele. Ascensiunea sa s-a bazat pe o forţă de muncă şi o remarcabilă abilitate de a se folosi de oportunităţi; activităţile filantropice, desfăşurate în Principate şi în Grecia, l-au aşezat alături de membrii aristocraţiei româneşti. Şi şi-a manifestat această poziţie prin edificarea reşedinţei de la Broşteni.

Ce facem noi cu toate astea? Ne uităm la ele cum se topesc sub ploi şi zăpezi şi duc cu ele un eşantion de viaţă românească şi balcanică, reprezentativ pentru începuturile României moderne. 

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: http://ionelperlea.wordpress.comwww.panoramio.com

image png
Cum și ce se mai fură în România
Cum a fost cazul unui angajat din comerț, care vindea vinuri și care a fost condamnat nici mai mult, nici mai puțin decît la moarte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Franța și Estul
Însă frustrarea acumulată de estici începe să se vadă din ce în ce mai clar în politica internă a acestor state.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Frica lui Putin jpeg
De unde ne vine pericolul
Da, Biblia, cu poveștile ei incomode, a speriat pe mulți slabi de înger de-a lungul secolelor.
index jpeg 5 webp
Cleopatra și o doză din istoria berii
Spre deosebire de egipteni, care iubeau această băutură alcoolică, grecii și romanii nu prea o agreau, lor le plăcea vinul (poți să-i învinovățești?).
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Decivilizare și civilizare
Consolidăm aportul nostru la decivilizare și ne plîngem, apoi, că partea civilizată a societății nu se arată încîntată că este decivilizată.
image png
Ce înseamnă să fii viu?
„Dungile sînt ușor de explicat, dar ce ne facem cu partea de cal?”.
„Cu bule“ jpeg
Bobul, la modă
Bobul din domeniul coafurii feminine merită să intre în dicționare, alături de omonimele sale mai vechi și mai noi.
HCorches prel jpg
Banii, această chestiune măruntă
Dacă vrem sănătate și calitate, de aici trebuie să începem. De la bani, această chestiune măruntă.
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Dacă Trump revine
Judecînd după comportamentul lui ca fost președinte, Trump nu s-a schimbat deloc.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Lifturi
Săptămîna trecută scriam despre incredibilul furnicar newyorkez.
O mare invenție – contractul social jpeg
Se poate trăi și sub dictatură?
Fără această probă, argumentele celor care apără Justiția și judecătorii își pierd credibilitatea.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Resemnare
Turcia e doar încă un teren de luptă dintr-un război care se poartă intens de-a lungul și de-a latul lumii.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Un „dezavantaj” avantajos
Pe scurt: nu sîntem de acord ca, dacă 25 de parteneri ne vor în Schengen și doi nu, dreptatea să fie de partea celor doi.
Frica lui Putin jpeg
Non scholae...
Cîți nu scriu cu duiumul postări agramate și totuși se fac înțeleși, dovadă că primesc like-uri și au și urmăritori din belșug.
index jpeg 5 webp
James Bond și fabrica de ciocolată a lui Charlie
Oricum, ce altceva este un spion la scara istoriei, dacă nu un copil mare care știe cum să (se) joace, nu-i așa?
A F portait Tulane 23 1 jpeg
Pierdut respect. Găsitorului, recompensă!
Ce a produs această schimbare din ce în ce mai accelerată în ultimii zece, douăzeci de ani?
„Cu bule“ jpeg
Curriculum vitae
În perioada comunistă, formula latinească s-a folosit mai puțin.
HCorches prel jpg
Undercover agent
Redați-le profesorilor demnitatea.
p 7 WC jpg
Alunecînd treptat spre distopie
Legea IA europeană, care urmează să fie finalizată în cursul acestui an, interzice explicit utilizarea datelor generate de utilizatori în scopul „clasificării sociale”.
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Mai sînt destui care cred că americanii nu au fost pe Lună, că totul ar fi fost o mare păcăleală, o făcătură de Hollywood.
index jpeg webp
Sindromul „greaua moștenire”
În cele mai multe cazuri, însă, politicienii se străduiesc să arate că ei sînt inițiatorii proiectelor
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Cadavre și steaguri
De fapt, avem de-a face cu o tactică de evaziune.

Adevarul.ro

image
Românul care a descoperit secretul câștigului la loterie. Din cauza lui s-au schimbat legile în SUA și Canada
Un matematician român a descoperit secretului câștigului la loterie. Ştefan Mandel a reușit printr-o formulă personală să ia de 14 ori premiul cel mare. Norocosul a fost însă urmărit de ghinion, fiind anchetat de CIA și FBI.
image
Cum să pari mai deștept când porți o conversație banală. Ce spun cercetătorii de la Harvard
Dacă până acum ai crezut că menționarea funcției sau a studiilor te va „ridica“ în ochii partenerului de conversație, ar fi bine să te mai gândești o dată.
image
Presa britanică despre vizita Regelui Charles în țara noastră: „Are România în sânge“ VIDEO
Publicația britanică Daily Mail a publicat un amplu fotoreportaj dedicat vizitei de cinci zile a Regelui Charles al III-lea în țara noastră. Jurnaliștii au constatat că monarhul „are România în sânge“.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.