Deva

20 noiembrie 2013
Deva jpeg

– între (discutabile) serenităţi hinduse şi atitudini mic-burgheze –

Care este dozajul optim între spiritul critic şi patriotismul local, pentru ca un articol despre propriul oraş să fie obiectiv? Cît de sus trebuie să te ridici pentru ca perspectiva să fie (totuşi) relevantă?  

Probabil că una dintre întrebările la care Radio Erevan nu ar putea răspunde este originea numelui „Deva“. De la dansatoare indiene devadasi (?), trecînd prin autohtonismul dacic (dava – tentant, nu?), cu intermezzo celtic, speculaţii romano-britanice şi ajungînd la medievalul cu iz latin Castrum Deva, originea numelui este neelucidată şi, de fapt, nici nu mai contează prea mult. Acel Castrum Deva este legat de anul 1269, în care a fost atestată documentar cetatea Devei.

Fără cetate, oraşul nu ar avea personalitate. Despre starea ei actuală, Dilema veche a mai publicat articole. Un palat princiar de la poalele cetăţii, cu nume impresionant – Magna Curia/Marea Curte –, ar putea fi, în loc de muzeu al civilizaţiei dacice şi romane (numele i s-a pus prin 1996), un muzeu în care să vedem cam cum trăiau principii transilvani. Personal, aş fi curios să văd ce asemănări şi ce diferenţe existau între stilul de viaţă al principelui Gabriel Bethlen (el a construit Magna Curia) sau Sigismund Bathory şi cel al lui Rudolf al II-lea, de exemplu. În rest, Secession-ul centrului vechi este încă insuficient pus în valoare, pentru că grupurile de prestigiu (fie-mi îngăduit să le numesc astfel), formate din arhitecţi sau artişti plastici, par să nu fi descoperit căldura arhitectonică a sfîrşitului de veac XIX, şi să facă lobby la autorităţile locale pentru reconfigurarea urbanistică a peisajului. E drept, oarecare proiecte sînt în curs şi, cu o zi înainte de a scrie eu acest articol, PUG-ul oraşului a fost supus dezbaterii publice. Oricum, populaţia se raportează afectiv exact la modestul centru vechi, în stil Secession, nealterat de improvizaţiile zidite ale ultimilor ani (căci „arhitectonice“ nu pot fi numite), pentru care cuvintele „urbanism“ şi „concept“ erau irelevante în faţa poftei de ocupare a terenurilor. Un premiu (ce-i drept, comunist) acordat în 1966 de Uniunea Arhitecţilor, pentru reconfigurarea unei părţi a centrului, nu a fost un stimulent suficient pentru dezvoltarea postdecembristă, caracterizată de eclectism de prost gust şi improvizaţie, bazată pe nepriceperea populaţiei, lipsa de reacţie a celor avizaţi şi preceptul empiric românesc „merge şi aşa“. Constanta valorică este dată tot de cetate, palatul renascentist Magna Curia şi acel Secession.

Deveanul mediu va răspunde invariabil că oraşul lui este cochet. Aici încap multe – iubirea de locul unde trăieşti, o anume candoare provincială, mîndria de a fi locuitorul unei reşedinţe de judeţ. Şi, evident, propriul orizont, propriile aşteptări. Depinde ce-ţi doreşti, cu alte cuvinte. Din păcate, studiile arată că mulţi îşi doresc altceva. Recensămîntul din 2012 înregistrează, comparativ cu cel din 2002, o pierdere de populaţie de peste 13.000 de persoane. Sensul este evident spre oraşele mari şi spre Italia, Spania, Germania. Fără o universitate, Deva pierde sistematic cel mai bine pregătit tineret, care, de cele mai multe ori, nu revine, căci nu are de ce – economia Devei, construită aproape exclusiv pe hypermarket-uri şi lovită puternic de criză, nu oferă oportunităţi. Înconjurată de localităţi mult mai mari şi mai dinamice – Sibiu, Arad, Timişoara, mai nou şi Alba Iulia –, Deva a pierdut, prin anul 2004, startul într-o competiţie în care administraţia nu a înţeles rolul elitelor şi al competenţei în conturarea unei viziuni asupra a ceea ce ar trebui făcut pentru ca oraşul să depăşească suficienţa autopercepţiei de „capitală de judeţ“. Oraşul este, la această oră, prea puţin conectat şi la circuitul cultural – cei capabili performează prin alte părţi şi nu par foarte dornici să revină. 

Dacă este bine să existe un final optimist, atunci ar trebui să înceapă cu răspunsul la întrebarea: „Avem un oraş, ce vrem să facem cu el?“

Alexandru Gruian este jurnalist, dr. al Universităţii „1 Decembrie“ din Alba Iulia.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.