"De Pontoise à Stamboul", trecînd pe la "Castelul Peleş"

Publicat în Dilema Veche nr. 433 din 31 mai - 6 iunie 2012
"De Pontoise à Stamboul", trecînd pe la "Castelul Peleş" jpeg

Subiectul acestui articol mi-a fost sugerat de două cărţi.

Prima este cea a lui Edmond About, De Pontoise à Stamboul, apărută la Hachette, Paris, în 1884. Scriitorul francez face parte din grupul de personalităţi invitate să inaugureze Orient Expres-ul în octombrie 1883. Trenul care leagă Parisul de capitala Turciei – noutate şi pentru occidentali – trece şi prin „acea Franţă orientală care se numeşte România“, cum spune Edmond About. Cu care ocazie, călătorii sînt invitaţi la o altă inaugurare, cea a Castelului Peleş, reşedinţa de vară a regelui Carol I. Vagoanele Orient Expres-ului sînt legate la trenul care urmează să ducă oficialităţile din Bucureşti la această manifestare. Şi astfel Edmond About ajunge şi el la Sinaia, unde „ia ceaiul cu un rege şi o regină“ şi notează toate informaţiile privitoare la construcţia castelului. Cum cartea lui este un fel de jurnal, cele mai edificatoare sînt propriile sale impresii despre castelul regal. „Descoperim deasupra capetelor noastre silueta elegantă şi bizară a unei construcţii cum n-am mai văzut decît în vis sau în cărţile de poveşti ilustrate. Este un «palais-chalet» unde arheologia cea mai savantă şi fantezia cea mai modernă par a fi jonglat cu lemnul, marmura, sticla şi metalul.“ Parcurge împreună cu ceilalţi invitaţi „apartamentele acestui palat, probabil unic în lume, nu numai prin amplasament şi prin stilul său, ci pentru că este opera unui arhitect încoronat“.

Nu întîmplător mă opresc aici cu lectura cărţii lui About. Cea de a doua carte este una recentă, cea a Ruxandei Beldiman, Castelul Peleş, apărută la Editura Simetria în 2011. Dacă About ne vorbeşte despre inaugurarea din 1883, Ruxanda Beldiman ne explică cum s-a ajuns la acest moment. Şi ca şi About, ne pune în faţa unui fapt care scapă adeseori judecăţii atunci cînd privim arhitectura: aportul comanditarului în relaţia lui cu viitoarea construcţie, în raport cu arhitectul care transpune în forme şi spaţii dorinţele sale. În cazul de faţă, „beneficiarul“ este un comanditar avizat şi cultivat, un „connaisseur“ în ale artei şi arhitecturii. Sînt prezente în cartea Ruxandei dorinţele şi simbolurile urmărite de Carol I, discuţiile şi corespondenţa sa cu arhitecţii şi artiştii, în fapt evoluţia şi formarea sa întru ale arhitecturii pe timpul şantierului.

Şi dacă România este pentru About o „Franţă orientală“, Ruxanda Beldiman ne pune în faţa unei realităţi de sorginte germană care a marcat prin Castelul Peleş, pentru o lungă perioadă de timp, peisajul arhitectural românesc. Sinaia post-Peleş a cultivat un stil aparte, care nu este nici german, nici francez, este al localităţii Sinaia sub influenţa Peleşului. Nu numai arhitecţii, cu nume celebre sau nu, se inspirau de la Peleş, ci şi comanditarii. Castelul Peleş a făcut şcoală! La Sinaia, siluetele zvelte ale caselor erau obţinute cel mai adesea prin asimetria pitorească şi echilibrată a volumelor şi faţadelor, prin materialele folosite şi modul lor de utilizare, prin interioarele bine gîndite.
Mergînd pînă la mobilierul inspirat de cel de la Peleşul lui Carol I, sau cel alb, care urma modelul mobilei Pelişorului Reginei Maria. Toate făceau parte din repertoriul de bază ale caselor din Sinaia, fie ele şi construite prin anii ’60 ai secolului trecut. Arhitecţi şi comanditari învăţaseră „lecţia Peleşului“ prin ceea ce însemna ea în chip de modernitate, dar şi de înscriere fericită în peisaj.

Astăzi, casele tipice pentru Sinaia se mai găsesc cu greu printre betoanele urîte şi greoaie, bolovănoase, ale construcţiilor ultimilor douăzeci de ani. Ideea de casă în peisaj montan, dragă regelui Carol I şi „sinaioţilor“, a lăsat locul „casei la Sinaia“. Iar Sinaia nu mai are decît statutul de loc de prestigiu. Şi Castelul Peleş!

Mai mult decît oricînd, putem spune acum ca şi Edmond About, dar din alte motive: „C’est véritablement un monde à part que cette Roumanie!“.

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: A. Margulescu, R. Beldiman

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.