De la Pescara la Potlogi

Publicat în Dilema Veche nr. 429 din 3 - 9 mai 2012
De la Pescara la Potlogi jpeg

Cum le-a fost lor, colegilor noştri şi studenţilor lor de la Universitatea Chieti-Pescara, cei cu care lucrăm în colaborare, drumul de la Pescara la Bucureşti, nu ştiu. Ştiu însă că de la Bucureşti la Potlogi nu le-a fost uşor; dar nici nouă. „Calea Domnească“ – cum s-ar fi numit probabil dacă cineva şi-ar fi dat osteneala să pună în valoare curtea lui Constantin Brîncoveanu şi să faciliteze accesul vizitatorilor, sau măcar să-l permită – drumul care leagă autostrada de satul Potlogi era impracticabil. Un fel de crater uriaş, cît toată lăţimea lui, a împiedicat trecerea microbuzului cu profesori şi studenţi italieni către destinaţie; au trebuit să întoarcă şi să ajungă mai tîrziu la Potlogi, făcînd un mare ocol. Cei cu autoturismele şi-au forţat norocul: le-au golit de oameni şi bagaje, pentru ca apoi şoferii să fie ajutaţi, prin împingeri bine plasate în anumite puncte ale caroseriilor, să-şi treacă maşinile într-o rînă de partea cealaltă a dezastrului rutier.

Odată ajunşi acolo, am uitat de inconvenientele drumului. Şi ne-am lăsat copleşiţi de farmecul locului. E drept că asta s-a făcut cu precădere cu ajutorul cunoştinţelor de istorie a arhitecturii şi al imaginaţiei, fiindcă din curtea „prinţului aurului“ – cum îl numeau turcii – au mai rămas doar poarta de intrare, palatul şi biserica alăturată. Cîteva ziduri răzleţe mai sugerează forma incintei de zid care înconjura domeniul voievodului.

E de notorietate faptul că Brîncoveanu făcea numeroase călătorii prin ţară, la moşiile pe care le deţinea şi nu numai. Căldura Bucureştiului îl mîna în fiecare vară către vechea curte de la Tîrgovişte şi un întreg ceremonial îi însoţea plecarea, drumul şi întoarcerea de toamnă în capitală. Dacă, la începutul domniei lui, opririle pe acest traseu erau făcute la reşedinţele unor boieri sau în corturi, cu timpul voievodul îşi va construi propriile locuri de popas. Primul este chiar palatul de la Potlogi, terminat în 1698, al cărui model va fi reluat la alte reşedinţe domneşti, cum ar fi cea de la Mogoşoaia, care pare să fi fost – la vremea construirii sale – o „copie“ a celui de la Potlogi. Mai mult, modelul de la Potlogi, al cărui proiect pare să fi fost decis chiar de către domnitor, a fost urmat vreme de circa cincizeci de ani de construirea unor reşedinţe asemănătoare, de dimensiuni mai reduse, de către marii boieri ai ţării.

Palatul – în ruină la început de secol XX – este restaurat în 1954 de către echipa condusă de arhitectul Ştefan Balş, creatorul şcolii de restaurare din România. Alte intervenţii au loc în 1971 şi după 1990. Cîteva iniţiative de a da întregului ansamblu o funcţiune viabilă şi atractivă nu au avut succes. Astfel încît, în locul unei strălucitoare reşedinţe, vedem astăzi un palat restaurat, dar neîntreţinut, cu o mulţime de intervenţii nereuşite sau întîmplătoare, care nu fac decît să strice ce a făcut echipa lui Balş.

Asta nu a atenuat entuziasmul studenţilor, nici pe cel al colegilor noştri italieni, puşi pentru prima dată să studieze o arhitectură pe care nu o cunoşteau, dar pe care s-au străduit să o înţeleagă şi de al cărei farmec au fost, şi ei, cuceriţi. Împreună au făcut releveul şi fotografii ale palatului, punînd accentul pe acele detalii de arhitectură care compun „sinteza brîncovenească“. Cu alte cuvinte, sinteza între elementele locale existente şi noutăţile de factură italiană, dar şi cele de sursă otomană pe care o ilustrează palatul de la Potlogi. O lucrare comună a rezultat de aici, prezentată apoi la Leuven, în Belgia, unde s-a bucurat de succes şi unde va fi şi publicată. Iar proiectul făcut împreună de studenţii români şi italieni va fi şi el publicat la Pescara, ca proiect academic, dar şi ca amintire a aventurii care i-a dus anul trecut la Potlogi.

Anca Brătuleanu
este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: H. Moldovan

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.