"Curţile" din Tîrgu Secuiesc - un centru de oraş

Publicat în Dilema Veche nr. 487 din 13-19 iunie 2013
"Curţile" din Tîrgu Secuiesc   un centru de oraş jpeg

„Amplasat pe locul unei aşezări romane, pe drumul care leagă şi azi Braşovul de Moldova, prin trecătoarea Oituz, Tîrgu Secuiesc a păstrat pînă azi, în zona lui centrală, o structură specifică, intrigînd pe mulţi cercetători.

Această zonă centrală, ocupînd spaţiul fostului oppidum, s-a dezvoltat în jurul unei pieţe alungite şi este delimitată de două străzi care, la începutul secolului nostru, erau încă denumite Strada Apuseană (respectiv Răsăriteană) de după grădini, denumiri care amintesc, desigur, o situaţie veche. Teritoriul cuprins între piaţă şi aceste două străzi (...) este format din loturi înguste, cu accese din piaţă şi din stradă, constituindu-se, astfel, numeroase ulicioare, la mică distanţă între ele, denumite curţi (udvarterek), spre care se deschid intrările caselor, aşezate în lungul acestora. (...) Prima casă din fiecare şir de acest fel închide frontul pieţei, lăsînd doar o intrare (carosabilă) spre curte.“

Am citat aici descrierea pe care Gheorghe Sebestyén o face centrului istoric al localităţii Tîrgu Secuiesc în cartea sa – Renaşterea (Editura Tehnică, Bucureşti, 1987). Este, fără nici un dubiu, cea mai bună descriere şi analiză făcută asupra „oraşului vechi“ – în fapt, oraşul propriu-zis, aşa cum s-a alcătuit el de-a lungul secolelor al XVII-lea şi al XIX-lea.

După cum ne spune şi numele, localitatea Tîrgu Secuiesc a fost la început un loc de tîrg, care se desfăşura în spaţiul actualei pieţe centrale. Încetul cu încetul, piaţa va fi bordată de construcţii ale caselor, aşezate fiecare pe un lot de teren lung şi îngust, care se întindea dinspre piaţă, pînă la una dintre cele două străzi de care vorbeşte autorul citat mai sus. Este o dezvoltare tipică a teritoriului urban medieval, obligat să se organizeze pe o suprafaţă restrînsă de teren. Tot de aici se trage şi faptul că, ulterior, fiecare parcelă este împărţită între urmaşii primului proprietar şi că fiecare moştenitor îşi construieşte casa de-a lungul parcelei, astfel încît aceasta devine o curte comună şi, în acelaşi timp, un spaţiu de legătură între piaţă şi străzile exterioare. Aceste curţi au, deci, un statut dublu, privat şi public totodată.

Cît despre locuinţele din curţi, multe dintre ele erau probabil de lemn, ceea ce explică de ce, în anul 1834, un incendiu mistuie trei sferturi din oraş. Odată cu casele este distrusă şi arhiva oraşului, motiv pentru care – ne spune tot Gheorghe Sebestyén –, în lipsa documentelor care ar fi putut aduce numeroase lămuriri, „cercetătorii evită problema genezei acestei structuri urbanistice... preferînd să se limiteze la descrierea ei.“

Revenind la locuinţe, reconstruite după incendiu pe fundaţiile celor arse, multe sînt relativ modeste, uneori făcute tot din lemn. Chiar dacă unele dintre ele au fost transformate sau modernizate, imaginea lor dinspre curtea căreia îi aparţin – singurul spaţiu din care pot fi văzute – este, totuşi, una extrem de interesantă, şi ele rămîn o ilustrare a unei organizări urbane particulare.

Centrul actual păstrează configuraţia alcătuită în timp şi este, din această cauză, un unicat insolit, spectaculos şi care merită văzut. Dar, atenţie, nu plecaţi la drum fără să vă fi documentat în prealabil, fie şi numai din articolul de faţă. Pentru vizitatorul neavizat care ajunge în piaţă, imaginea este una relativ asemănătoare cu ale pieţelor altor oraşe ardeleneşti. Doar dacă ştim „ce căutăm“, vom vedea că fiecare dintre casele care fac front pieţei au cîte un gang prin care se pătrunde în curţi/străzi. Şi că parcurgerea lor ne pune în faţa unei suite de imagini specifice, neîntîlnite în alte oraşe, una dintre cele mai elocvente pentru un trecut care dăinuie prin structurile sale construite.

Am sperat multă vreme să văd o operaţie urbană de anvergură, care să pună în valoare curţile din Tîrgu Secuiesc. Mai sper încă!

Anca Brătuleanu este profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti.

Foto: G. Olasz

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cât de mult ne influențează emoțiile destinul. Psiholog: „Cine le stăpânește, își controlează cu adevărat viața”
Nu punem mare preț pe forța emoțiilor, considerând că, de fapt, gândurile și programele mentale sunt cele care ne controlează destinul. Acest lucru este adevărat doar într-o anumită măsură, pentru că stările pe care le experimentăm zilnic au un rol determinant în viața personală și profesională.
image
Cel mai mare inamic al speciei umane. Are numai 6 mm, dar ucide anual aproape un milion de oameni
Cel mai mare inamic al umanității este de fapt o insectă banală, pe care o întâlnim inclusiv în România. Țânțarul este responsabil de moartea a 830.000 de oameni anual, iar specialiștii consideră că această insectă prin efectele produse a schimbat efectiv istoria umanității.
image
Tânăra care a făcut un scop în viață din a-i ajuta pe alții. Bistro-ul ei social, loc de întâlnire al celor ce vor să ajute
Când dorința de a face bine întâlnește inteligența umană, iese un bistro social. O tânără din Baia Mare a pus bazele unei astfel de afaceri tocmai din dorința de a face bine. Despre inteligența ei ne-a convins în momentul în care a început să vorbească despre această afacere, făcută pentru a ajuta

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.